Nu știu cum se face, dar toate realizările cu care guvernanții noștri se bat în piept sunt contrazise de cruda realitate. Ni se tot spune că România este tigrul Europei, dar e ceva greșit: avem capul pus în coadă și coada e pe post de cap!
Abia ce ni s-a spus că am înregistrat cea mai mare creștere economică din UE, în primul trimestru, față de trimestrul anterior, și aflăm acum că România este, de fapt, cam singura țară din Uniunea Europeană care nu îndeplinește niciun criteriu pentru adoptarea monedei euro.
Un comunicat publicat miercuri de Comisia Europeană, citat de AGERPRES, arată că România nu îndeplineşte condiţiile pentru adoptarea monedei euro, în urma evaluării efectuate de Executivul comunitar privind compatibilitatea juridică şi îndeplinirea criteriilor de convergenţă şi luând în considerare factorii relevanţi suplimentari.
Concluzia este prezentată în Raportul de convergenţă din 2022, care evaluează progresele realizate de Bulgaria, Cehia, Croaţia, Ungaria, Polonia, România şi Suedia, cele şapte state membre din afara zonei euro care s-au angajat din punct de vedere juridic să adopte moneda unică europeană.
În raportul CE se spune negru pe alb că legislaţia din România nu este pe deplin compatibilă cu obligaţia de conformitate prevăzută la articolul 131 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), România nu îndeplineşte criteriul de stabilitate a preţurilor, pe cel privind finanţele publice, nu îndeplineşte criteriul cursului de schimb şi criteriul de convergenţă a ratelor dobânzii pe termen lung.
În schimb, Croaţia este pregătită să adopte moneda euro la 1 ianuarie 2023, după cum a anunţat miercuri Comisia Europeană.
Potrivit concluziilor raportului, doar Croaţia şi Suedia îndeplinesc criteriul referitor la stabilitatea preţurilor, Bulgaria şi Croaţia sunt cele două state membre care îndeplinesc criteriul cursului de schimb, Bulgaria, Republica Cehă, Croaţia şi Suedia îndeplinesc criteriul ratelor dobânzilor pe termen lung, iar toate statele membre îndeplinesc criteriul privind finanţele publice, cu excepţia României, care este singurul stat membru care face obiectul unei proceduri de deficit excesiv.
Pentru a adopta moneda euro, statele membre trebuie să fi atins un nivel înalt de convergenţă economică durabilă, care este examinat în raportul de convergenţă pe baza criteriilor de convergenţă, denumite şi „criteriile de la Maastricht” și care sunt prevăzute la articolul 140 alineatul (1) din TFUE.
Cum durabilitatea este un aspect cheie în evaluarea criteriilor de la Maastricht, înseamnă că progresele înregistrate în materie de convergenţă trebuie să fie bazate pe elemente structurale care le garantează durabilitatea şi nu pe factori temporari.
Aoleu! Nu pe factori temporari? Păi, tocmai ce am înregistrat cea mai mare creștere economică din UE, în primul trimestru, față de trimestrul anterior. Bașca, România a înregistrat o creștere a produsului intern brut (PIB) cu 6,5 procente peste nivelul de anul trecut, printre cele mai mari din Uniunea Europeană. Și asta vine după alte creșteri fulminante din 2020, motiv pentru care România a și pierdut vreo 2 miliarde de euro din banii nerambursabili alocați de UE prin PNRR, că, deh!, noi am dovedit că ne descurcăm și pe timp de pandemie. Între timp, sărăcia îi cam îngenunchează pe români și îi obligă pe guvernanți să vină cu măsuri de creștere a salariilor pentru bugetari, cu ajutoare pentru pensionari și cu vaucere sociale pentru achiziționarea de alimente.
Cu alte cuvinte, în timp ce, pe hârtie, guvernanții pozează care mai de care în tigrii Europei, în realitate, românii nu sunt decât calul de bătaie al unor politicieni cu interese meschine, aflați vremelnic la cârma țării.
este parte a
