20 aprilie 2021 - 22:28

De ce România este una dintre lanternele roșii la capitolul suprafețe agricole alocate culturilor bio

Cu doar 2,86% din suprafața agricolă totală alocată culturilor bio, România se află doar deasupra Bulgariei (2,3%), Irlandei (1,6%) și Maltei (0,5%).

Conform datelor Eurostat, citate de Agerpres, în intervalul 2012-2019, tot la noi în țară, această suprafață s-a majorat totuși cu 37,1%, de la 288.261 hectare până la 395.228 hectare.

Pe de altă parte, România este țara cu cea mai mică pondere a terenurilor bio pe deplin certificate (53,5%), ceea ce înseamnă că există un potențial mare de creștere în viitor a suprafețelor certificate.

În 2019, țările membre ale blocului comunitar cu cea mai mare pondere a suprafețelor agricole destinate culturilor bio, au fost Austria (25,3% din suprafața agricolă totală), Estonia (22,3%) și Suedia (20,4%), urmate de Cehia și Italia (ambele cu 15,2%), Letonia (14,8%) și Finlanda (13,5%).

La rândul lor, Bulgaria, Franţa, Croaţia şi Ungaria au înregistrat majorări de peste 100% a suprafețelor agricole destinate culturilor organice între 2012 și 2019.

În contrapartidă, Polonia este singurul stat membru în care suprafața agricolă destinată culturilor organice a scăzut între 2012 și 2019, cu 22,6%.

Autoritatea europeană de statistică (Eurostat) mai precizează că, în urmă cu doi ani, peste 90% din suprafețele agricole destinate culturilor organice erau deplin certificate în opt state membre (Lituania, Portugalia, Olanda, Cehia, Irlanda, Suedia, Letonia şi Slovacia).

Birocrația excesivă, bat-o vina

Una dintre explicațiile pentru situația actuală în care se află sectorul agriculturii ecologice din România a fost dată de către Marian Cioceanu, președintele Bio România.

Într-o precizare din luna septembrie 2020, cu ocazia inaugurării unei piețe din sectorul 2, acesta a precizat că situația actuală cu care se confruntă România este pusă pe seama birocrației, controalelor și sancțiunilor excesive instituite prin lege.

„Lovitura de grație a fost dată de către actualul PNDR, în 2014, când nu știu prin ce fel de artificii și motivații – era și domnul Achim Irimescu în 2016 -, adică au fost mai multe echipe la minister care au lucrat și au ajuns în situația în care o pășune care, până în 2014, primea subvenție pentru a fi certificată ecologic, a fost interzisă ca pășune de înaltă valoare ecologică din zona de deal și de munte să mai fie subvenționată. Nu a existat nicio explicație pentru asta.

Apoi s-a revenit. Când a venit domnul Daea (n.r. – Petre Daea) i-am explicat, s-a renegociat PNDR-ul și am tot insistat cu modelul bulgăresc. La bulgari se dădea pe Măsura 10, cum se dădea și la noi, pe măsura de agromediu, se dădeau niște bani, 200-300 de euro, iar cei care doreau să-și certifice bio pășunea pe care o aveau pe agromediu, li se dădeau și o sumă pentru bio. Din 2018 abia, s-a trecut și la noi pe acest top-up și se cumulează cele două subvenții”, a menționat oficialul Bio România.

În ceea ce privește certificarea bio, Cioceanu a spus că atunci când s-au introdus prima dată, în 2011, subvențiile pentru fermierii care din convențional aveau să treacă în bio, această subvenție s-a transferat la firmele de certificare.

„De la 50 de euro certificarea unei ferme mici în 2010, în 2011 s-a ajuns la 200-300 de euro. Acum este stabilizată undeva la 150 de euro, cea mai mică taxă de certificare pentru un fermier mic, însemnând 2-3 vaci, 2-5 hectare de pășune, de teren arabil”, a adăugat Marian Cioceanu.

Conform statisticilor proprii, în 2018, în România activeau undeva la 8.000 de fermieri.

„Am ajuns pe la vreo 10.000 și, se pare, că stagnează. Erau cam 16.000 în 2014-2015, am ajuns la 8.000 în 2018, 8.000 de fermieri au ieșit din sistem, iar anul trecut (n.r. – 2019) eram undeva la 10.000 de operatori bio. De asemenea, suprafața agricolă a scăzut cam cu 30%. La suprafața agricolă certificată bio am constatat o stagnare la o cifră de aproximativ peste 300.000 ha”, mai preciza la acea vreme Marian Cioceanu.

Datele Eurostat spun că, la nivelul UE, suprafața agricolă destinată culturilor organice a crescut cu 46% între 2012 şi 2019.

Suprafaţa agricolă destinată culturilor organice din UE însuma la sfârşitul anului 2019 aproximativ 13,8 milioane de hectare, reprezentând 8,5% din suprafaţa agricolă totală a UE.