RAZBOIUL NEONICOTINOIDELOR CONTINUA

58

Intr-un comunicat de presa, Federația ROMAPIS își exprimă dezacordul față de o poziție a președintelui Academiei de Științe Agricole și Silvice, Valeriu Tabără pe  tema pesticidelor din clasa neonicotinoidelor, prezentată public cu ocazia târgului AGRALIM din luna septembrie a.c. Declarația, preluată de presa agricolă din România, referitoare la efectele folosirii neonicotinoidelor la impregnarea semințelor unor culturi melifere: „Am făcut analize în stinătate. Nu există urme de neonicotinoide nici în floarea de rapiță, nici în cea de floareasoarelui. Deci, povești!”

 ROMAPIS spune că “Unele utilizări ale celor mai cunoscute 3 pesticide pe plan mondial au fost suspendate în UE începând cu 2014 iar începând cu 2018 interdicția sa extins la toate utilizările acestora în agricultura Uniunii Europene. Interdicția are la bază recomandarea EFSA, organismul științific consultativ oficial al UE pe acest subiect. …. Cu toate acestea guvernul României a emis derogări de la legislația europeană prin care a permis folosirea neîntreruptă a acestor otvuri în toată această perioași intenționează continuarea acestei practici și în anii următori. …. Pentru acest motiv, Federația Asociațiilor Apicole din România ROMAPIS lanseaun apel Academiei de Studii Agricole și Silvice  „Gh. IonescuSiseștipentru organizarea unei dezbateri publice pe tema oportunității și necesității utilirii neonicotinoidelor în agricultura României. Solicităm argumentarea clară a poziției exprimate public de dl. Valeriu Tabără, președinte ASAS, pe tema neonicotinoidelor, în prezența reprezentaților agricultorilor, apicultorilor, mediului academic, organizațiilor pentru protecția mediului și a presei.”

Pe de alta parte insa, si MADR a facut pasi in stabilirea eficientei si impactului folosirii acestor substante, atat asupra culturilor, cat si a polenizatorilor

Spicuim din postarea facuta, cu doar o saptamana in urma, pe site-ul institutiei:

“Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a finanțat proiectul sectorial ADER 4.1.5 Realizarea unui sistem de monitorizare şi cuantificare a efectelor tratamentului seminţelor cu insecticide neonicotinoide (imidacloprid, clotianidin şi tiametoxam) la culturile de porumb, floarea-soarelui şi rapiţă, asupra producţiei agricole şi a populaţiilor de Apis mellifera, în condiţiile agropedoclimatice specifice ţării noastre.

Echipa proiectului este formată din 5 parteneri, astfel: Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Plantelor (conducător de proiect), Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Secuieni, Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Pitești, Institutul de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea și Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultură. …

…Pe lângă stabilirea eficacităţii insecticidelor aplicate în tratamentul chimic al seminţei pentru combaterea dăunătorilor de sol (Tanymecus dilaticollis, Agriotes sp., Phyllotreta sp. și Psilliodes sp.), în cadrul proiectului s-au efectuat și o serie de analize pentru determinarea nivelului de reziduuri de insecticide neonicotinoide (imidacloprid, clotianidin și tiametoxam), atât în plante, cât și în produse ale stupului. Conform datelor preliminare, în urma analizelor pentru determinarea nivelului de reziduuri de imidacloprid, clotianidin și tiametoxam, rezultă faptul că în majoritatea probelor analizate, cantitățile de reziduuri au fost sub limita cuantificabilă.

In finalul comunicatului se arata ca “Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale are în vedere aplicarea legislației europene în materie, cu preocupare pentru protejarea în aceeași măsură a veniturilor apicultorilor și a fermierilor. Autoritatea Națională Fitosanitară este atentă la toate instrumentele existente la nivelul Uniunii Europene, iar prin acțiunile sale nu urmărește decât respectarea legislației, punând pe primul plan producătorii agricoli, beneficiarii serviciilor noastre.”

In acest context, probabil ca nu parerea exprimata de dl. Valeriu Tabara este condamnabila sau relevanta in luarea deciziilor, fiind doar expresia rezultatelor studiului preliminar facut de membrii echipei proiectului ADER 4.1.5 initiat de MADR, echipa catre care ar trebui sa-si indrepte privirea, si cu care ar trebui sa se consulte ROMAPIS.

Citește și

Cmentariile sunt închise