Puțurile naturale de carbon, obiectiv național obligatoriu pentru 2030

Europarlamentarii statelor membre UE au ajuns la un acord privind puțurile naturale de carbon, mai exact, țintele de captare a carbonului de către sol și păduri până în 2030. La rândul lor, ONG-urile au subliniat „lipsa de ambiție” de a face mai repede, din pădurile Europei, parte a soluției climatice.

Absorbția netă de carbon de către sol și păduri – 310 milioane de tone CO2 până în 2030

Acordul preia obiectivul stabilit de Comisia Europeană în iulie 2021, ca parte a planului său climatic, de a crește absorbția netă de carbon de către sol și păduri (puțuri naturale de carbon) la 310 milioane de tone, echivalentul CO2, pe an, până în 2030 (adică cu 15% mai mult decât astăzi).

„Acesta este un pas crucial în îndeplinirea promisiunii noastre de a atinge neutralitatea climatică până în 2050”, a salutat decizia, vicepreședintele CE, Frans Timmermans.

Refacerea pădurilor, mlaștinilor și zonelor umede

În acest text, (o revizuire a unei directive existente privind utilizarea terenurilor) Bruxelles a propus obiective de refacere a pădurilor, mlaștinilor și zonelor umede, precum și o simplificare a ajutorului pentru reîmpădurire și agricultura „cu emisii reduse de carbon”.

Diferențele dintre țări în funcție de climă și impactul dezastrelor naturale

Propunerea inițială a stârnit îngrijorarea celor douăzeci și șapte de state, care au considerat că membrii Comisiei Europene nu au luat în considerare diferențele dintre țări în funcție de climă și impactul dezastrelor naturale cauzate de încălzirea globală.

Acordul prevede că regulile actuale (conform cărora țările trebuie să se asigure că emisiile din sectorul forestier nu depășesc cantitatea de carbon care a fost absorbită) se vor aplica până în 2025.

Din 2026, când absorbția trebuie să depășească emisiile, fiecare stat membru va avea un obiectiv național obligatoriu pentru 2030.

„Flexibilitate” pentru statele care din cauza dezastrelor naturale nu ating obiectivul

Cu toate acestea, este prevăzută o anumită „flexibilitate” pentru statele care nu vor putea să-și atingă obiectivele din cauza dezastrelor naturale sau a efectelor încălzirii globale, cu condiția ca UE în ansamblu să-și îndeplinească obiectivul stabilit pentru 2030.

ONG-urile de mediu CAN Europe și Fern au criticat această flexibilitate

Aceștia au acuzat țările UE că au „măcelărit” acordul final, spunând că în Scandinavia „absorbția de carbon de către păduri se prăbușește la niveluri înspăimântătoare”.

„În timp ce textul de astăzi este o îmbunătățire a normelor actuale, statele membre au insistat să regleze multe fisuri… Din păcate, nu avem certitudine că tendința actuală de degradare a pădurilor în UE, se va inversa”, a declarat Ulriikka Aarnio, de la CAN Europa.

Hannah Mowat, de la Fern, a deplâns că, chiar dacă are loc COP27, „UE a arătat o lipsă alarmantă de voință de a face din pădurile sale, parte a soluției climatice”.

Imaginile folosite sunt pur ilustrative. Unele sunt preluate de pe internet si pot sa nu se identifice cu momentul sau subiectul ori sa nu reflecte exact realitatea articolului.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Cele mai citite articole