Fermierii români afectați de seceta de anul trecut și-au cam luat gândul de la despăgubirile promise de Guvernanți, cel puțin până la rectificarea bugetară din luna august. Dacă anul trecut promiteau că aceste despăgubiri vor fi plătite, reprezentanții Ministerului Agriculturii nu mai sunt acum atât de siguri în declarații.
În emisiunea ”Agricultura la Raport”, realizatorul Ovidiu Ghinea l-a întrebat pe ministrul Adrian Oros dacă despăgubirile de secetă vor mai fi plătite măcar după rectificarea bugetară, însă răspunsul ministrului este unul incert.
”Dacă ar fi după ministrul agriculturii, acest lucru s-ar întâmpla. Anul trecut am reușit, la rectificare, să aducem sume importante la Ministerul Agriculturii și am acoperit și ajutoarele de criză, care au fost bune și necesare chiar dacă mai există încă probleme punctuale, dar și despăgubirile de secetă. În două etape succesive am reușit să aducem 930 de milioane către despăgubirile de secetă. Eu nu mai vreau să fac promisiuni, pentru că nu depinde doar de mine și nu vreau să creez iar niște speranțe. Noi vom face diligențe să primim bani în plus, nu doar pentru despăgubirile la secetă, dar avem o restanță și pentru ANT. Acestea sunt cele două probleme principale pe care le avem acum legate de partea aceasta de subvenții. La rectificare, dacă vom primi bani, eu aș fi cel mai bucuros să putem să ne onorăm promisiunea”, a precizat Adrian Oros.
Totuși, șeful MADR a subliniat importanța găsirii unei soluții cât mai rapide în privința unui sistem de asigurare a culturilor, prin care fermierii să-și poată gestiona riscurile. În acest sens, a fost înființat un grup de lucru la Ministerul Agriculturii, împreună cu reprezentanții mediului asociativ.
”În același timp, mă bucur că fermierii n-au uitat, noi am început anul trecut o discuție și sper ca acel grup de lucru care s-a format să producă; vrem să avem un sistem de asigurări sau fond mutual. Deocamdată e doar o discuție incipientă, au fost toate marile asociații; după ce cădem de acord, o să chemăm și Ministerul de Finanțe, și asiguratorii, să găsim o modalitate prin care să gestionăm aceste riscuri, pentru că nu știm ce va fi la anul sau peste doi ani. Atunci trebuie să gestionăm apa și să facem un sistem de gestionare a riscurilor”, a mai adăugat Oros.
