Ambițiile de mediu din cadrul Politicii Agricole Comune trebuie să țină cont și de perfomanța economică, pentru a putea asigura hranei populaţiei, a declarat ministrul Agriculturii, Petre Daea, în cadrul primei ediţii a Romanian Agri Trade Summit organizate, miercuri, la București.
„Discutăm de principiu, de la fermă la furculiţă. Să ştiţi că dacă fermă nu e, cu furculiţa n-ai ce face. Din acest punct de vedere, trebuie să ne conducem atent şi extrem de riguros pe drumul pe care îl creionăm printr-o decizie la un moment dat şi continuitatea în agricultură este cheia succesului, indiferent în ce perioadă de timp te afli. Întreruperea acestor mecanisme, întreruperea unor acţiuni nu poate să aducă împlinirea obiectivului. (…) Agricultura României este cea care îmi aduce în mediu ceea ce trebuie şi în ecosistem ceea ce este necesar. Ea trebuie, însă, dimensionată pentru exploataţii care să poată să dea şi viaţa economică de care fiecare dintre noi suntem legaţi, întrucât activitatea de mâine se bizuie pe câştigurile de astăzi din agricultură. Grâul de mâine se realizează prin vânzarea grâului de astăzi. România a fost, este şi rămâne o ţară cerealieră datorită condiţiilor climatice favorabile pe care le are şi pe care trebuie să le folosească. Evident că din acest punct de vedere trecem în sertarul de analiză. Cum exportăm aceste cereale în aşa fel încât să facem o valoare adăugată cât mai mare pentru a avea un confort financiar la nivelul ţării şi la nivelul fiecărui fermier. Aici intervin obiectivele din Planul Naţional Strategic”, a spus Petre Daea.
Potrivit şefului MADR, noul concept al Politice Agricole Comune, „cu chingi mai puternice din punct de vedere al mediului, cu o serie întreagă de acţiuni noi”, trebuie discutat şi agreat cu fermierii, pentru a putea realiza astfel siguranța alimentară a României.
„Iată şi astăzi o secvenţă a preocupării tuturor pentru a răspunde la acest comandament formidabil, şi anume asigurarea hranei populaţiei. De aceea, misiunea mea este şi uşoară, şi grea. (…) avem mult de făcut şi este posibil să facem. De aici încep greutăţile, de aici începe munca efectivă şi se şi păstrează tot timpul în portofoliul fiecărei răspunderi, fie ea ministerială, fie ea la locul de muncă, a fermierului, a aceluia care se ocupă de comercializarea produselor, de prelucrarea lor, de prezentarea lor, practic, a tuturor acelora care oferă asemenea produse populaţiei. Cu hrana nu-i de joacă. Am spus-o de fiecare dată şi o repet în aşa fel încât să se înţeleagă că o clipă în agricultură nu trebuie s-o pierzi. Din nefericire, de-a lungul vremii am pierdut şi ani… Când am intrat în Uniunea Europeană am putut prezenta ca rezultat istoric, în producţia României, 2.050 kilograme producţie, în medie, la grâu pe hectar Astăzi, fiecare dintre dumneavoastră ştiţi cât obţineţi şi puteţi vedea saltul valoric pe care l-am făcut într-o perioadă determinată de timp”, a continuat Petre Daea.
Acesta a amintit despre obiectivele asumate prin Planul Naţional Strategic 2023-2027, pentru care România are ala dispoziție „un combustibil financiar de 15,8 miliarde de euro care merge acolo unde nevoile ţării o cer şi unde conceptul european ne permite, prin compatibilizarea nevoilor noastre, să-l introducem în politica aceasta agricolă comună”.
„Cunoaşteţi că până la data de 1 martie intrăm într-un alt ritm şi într-o altă metodologie, într-o altă procedură, care trebuie să ne asigure pe noi, în fiecare an, cu decontarea unor sume importante, care înseamnă două miliarde pe plăţile directe pentru fiecare an, în aşa fel încât dumneavoastră să vă folosiţi de banii aceştia şi cei de la bugetul statului să ne atingem acest obiectiv strategic al voinţei politice. Înţelegând aici activitatea aceasta de decizie la nivelul ţării, inclusiv în Parlamentul României, pentru a atinge obiectivul de a nu avea un deficit în balanţa comercială atât de necesar pentru confortul economic şi nu numai, dar extrem de important pentru activitatea fiecăruia”, a mai spus Petre Daea la Romanian Agri Trade Summit, eveniment ce reunește la București peste 400 de specialişti în domeniul agroalimentar, din 13 ţări.
