Gestionarea riscurilor în agricultură reprezintă o problemă din ce în ce mai acută pentru fermieri, în contextul actual al schimbărilor climatice și al crizelor provocate de răspândirea diferitelor boli printre fermele de animale.
Despre cum va fi abordată această problemă în noul Plan Național Strategic (PNS) a vorbit, în exclusivitate la AgroTV, și Florentin Bercu, director executiv al Uniunii Naționale a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV).
Un aspect foarte important pentru Planul Național Strategic este implementarea în România, pentru prima dată, a unui sistem național de gestionare și control integrat al riscurilor din agricultură care să se realizeze prin transfer din Pilonul I către Pilonul II, de până la 3%, conform regulamentului. Asta înseamnă că toți beneficiarii de plăți directe vor beneficia automat de o asigurare. Rămâne de văzut dacă va fi doar la nivelul riscurilor catastrofice sau va fi o arie mai mare de acoperire a riscurilor din agricultură, de exemplu, pentru cultura mare, riscul de secetă și înghețul tardiv, pentru sectorul horticol, înghețul tardiv și grindina, iar pentru sectorul zootehnic ideal ar fi să fie acoperită boala cu impact cel mai mare pe fiecare sector în parte: pesta la porc, gripa aviară la pasăre, la vacă, bluetongue (boala limbii albastre – n.r.) sau leucoza și scrapia pentru sectorul ovin, pentru a acoperi cât mai mult”, a explicat Florentin Bercu în emisiunea „Agricultura, o șansă pentru România”, realizată de Cătălin Lența.
Potrivit liderului UNCSV, acest lucru s-ar putea realiza printr-o poliță similară poliței pentru locuințe, să fie niște condiții simple, clare, la un preț minim, rezonabil, previzibil.
„În funcție de paleta de costuri care vor fi stabilite, se va calcula și costul final al poliței. Totodată rămâne de văzut care va fi și implicarea statului român prin Ministerul Agriculturii, pentru că această poliță va fi acoperită de fermieri, depinde, dacă se merge pe procentul maxim de 3%, spre exemplu, asta înseamnă 2,5 euro/hectar; dacă ar fi 35% această sumă, ar trebui ca de la bugetul statului să vină alți 6,5 euro/hectar, care nu ar fi o sumă exagerat de mare ținând cont de despăgubirile care au avut loc. Este foarte important să nu amânăm acest pas și să avem inclus în PNS-ul care va pleca la Bruxelles acest instrument care să fie suplimentar măsurii de asigurare care există în prezent, așadar ceva complementar actualei măsuri 17.1, și să fie funcționabil de la 1 ianuarie 2023”, a mai menționat Florentin Berciu.