În Evul Mediu, exista o formă de „agricultură ecologică” care, fără să știe, provoca teroare și tragedii în rândul celor care consumau produsele respective. O ciupercă cunoscută sub numele de „cornul-secarei“ era responsabilă pentru un fenomen cunoscut sub numele de ergotism, ce provoca intoxicații severe și chiar moarte.
Consumul acestei ciuperci, adesea amestecată cu făină, declanșa forme de intoxicație cangrenoasă sau convulsivă, fiind asemănată cu boli precum ciuma sau holeră.
Conform Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Plantelor, astăzi, problema micotoxinelor (ciuperci), substanțe toxice produse de mucegaiuri, reprezintă o amenințare majoră pentru sănătatea umană și a animalelor. Aceste toxine pot fi prezente în cereale, plante medicinale, leguminoase, fructe, condimente și alte produse agricole, dar și în produse de origine animală, precum lapte sau brânzeturi fermentate. Cele mai comune și cunoscute micotoxine includ aflatoxinele, trichotecenele, zearalenona, fumonisinele, ochratoxina și patulina.
Chiar și cu eforturile pentru implementarea bunelor practici agricole, aproximativ 25% din producția mondială de cereale se estimează că este contaminată cu micotoxine, subliniind importanța controlului și prevenirii acestor substanțe toxice în lanțurile alimentare moderne.
