Ministrul Adrian Oros nu renunță la proiectul privind refacerea infrastructurii de irigații. Prezent în emisiunea ”Agricultura la Raport”, șeful MADR a declarat că, având în vedere că această componentă nu a fost inclusă în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), va cere bani de la bugetul național pentru ca proiectul să fie implementat.
”Agricultura românească are foarte multe nevoi și priorități. Una dintre problemele mari este cea că avem o agricultură meteo-dependentă, iar în anii în care lipsesc ploile, suprafețe mari sunt afectate. Anul trecut a fost un exemplu elocvent. (…) Când a apărut ideea unui PNRR, împreună cu ministrul fondurilor europene de atunci am început să conturăm o strategie de gestionare a apei.
Infrastructura principală de irigații s-a reabilitat într-un ritm destul de redus pentru că nu au fost bani. În perioada 2017-2019 s-au alocat 176 milioane lei pe an. Anul trecut am pus ceva mai mult, 300 milioane lei; anul acesta tot 300 milioane lei pentru infrastructura principală, dar este insuficient pentru a face progrese accelerate. Am considerat că PNRR-ul ar fi o oportunitate să finanțăm cu mai mulți bani. (…) Anul trecut erau foarte puțini miniștri care au trimis proiecte pentru PNRR, noi am venit cu acest proiect de 6,5 miliarde euro, care conținea irigații, desecare, drenaj, anti-grindină, combaterea eroziunii solului, lucrări de prevenire a deșertificării. Anul trecut, în decembrie, când s-au depus primele drafturi, draftul României a fost considerat cel mai verde.
Pentru că se punea foarte mult accentul pe partea de digitalizare și de a utiliza energie verde, am vrut să acoperim toată această suprafață imensă – 100 de milioane de metri pătrați – cu panouri solare. Este un model pe care l-am găsit în Statele Unite”, a explicat Adrian Oros pentru AGRO TV.
Potrivit ministrului Adrian Oros, Comisia Europeană nu a refuzat niciodată proiectul privind componenta de irigații, Ministerul Agriculturii având în repetate rânduri întâlniri tehnice cu oficialii europeni pentru a stabili cum va fi implementat acest proiect.
Mai mult, Adrian Oros a subliniat faptul că, deși proiectele pentru agricultură nu au fost incluse în PNRR, acestea au șanse reale să fie în continuare finanțate din bugetul național.
”Au fost 10 planuri pentru agricultură în PNRR – a fost cel pentru depozite, pentru centrele de colectare a lânii, pentru băncile de gene, pentru platformele de colectare a gunoiului de grajd; mai există împreună cu Ministerul Educației un program privind resuscitarea învățământului dual, cu câte 5 ferme partenere, acesta a rămas. (…) Cei de la Ministerul Fondurilor Europene, în dialog cu Comisia, au făcut o selecție a acestor programe. Eu nu sunt pesimist, știți de ce? Sigur, sunt foarte supărat, pentru că am crezut că această strategie de gestionare a apei va fi alimentată, măcar cu 2-3 miliarde. Dar mă gândesc logic: toate ministerele care au primit acum bani din PNRR, au în bugetul multianual niște programe de investiții care trebuiau bugetate. Banii aceia vor merge către celelalte ministere care nu au primit proiecte, pentru că până în 2026 nu există timp fizic să cheltuie și miliardele din PNRR, și alte miliarde de la buget. Am deschis această discuție cu colegii din Guvern și le-am spus că nu contează sursa banilor, atâta timp cât se finanțează această infrastructură de irigații. La constituirea bugetului pentru anul viitor, o să cer ca această strategie să fie bugetată mai consistent decât până acum” a mai declarat Adrian Oros în exclusivitate pentru AGRO TV.
