MINA DE AUR PENTRU AGRICULTORI – CULTURILE DE CATINA, ZMEUR SAU GOJI SUNT MAI PROFITABILE DECAT PORUMBUL

44

Agricultorii români încep să renunţe la culturile tradiţionale. Cu ce le înlocuiesc? Cu unele “exotice” care le aduc profituri ceva mai mari. În căutarea de câştiguri, fermierii şi-au dat seama că nu doar porumbul este profitabil, ci trebuie să ia în calcul şi alte plante, precum cătina, mur, afin, zmeura sau goji.

Însă, deși culturile sunt mult mai rentabile faţă de cele clasice acestea pot înregistra pierderi foarte mari în caz de vreme nefavorabilă. Condițiile meteorologice neobișnuite pentru această perioadă, le-a îngreunat munca agricultorilor. Iarna prelungită, apoi seceta bruscă au făcut ca fructele să fie rare în copaci, iar ploile cu gheaţă de după secetă au distrus o parte din culturi.

În județul Iași, în prezent sunt 52 de fermieri care dețin o suprafață cumulată de peste 100 de hectare de culturi, în agricultura ecologică cu arbuşti fructiferi.

Cătina ocupă cea mai mare suprafață, mai exact 89 de hectare, urmată de zmeur cu 25 de hectare, afinul, cu 15 hectare, coacăzul şi murul cu câte trei hectare fiecare, goji pe un singur hectar, facelia şi două hectare cumulate de alţi arbuşti, pe suprafeţe mult de mici.

De frica controalelor însă, producătorii se feresc să vorbească deschis despre afacerile lor din cauza faptului că „de fiecare dată când s-a mai scris, ne-am trezit pe urmă cu controale”, spune un agricultor ieșean. Cei care se află însă la început de drum sunt mult mai deschiși când vine vorba despre acest subiect. „Cătina a intrat pe rod după trei ani, anul trecut a făcut prima dată, dar nu am cules mult, doar 4 kilograme, restul am lăsat-o să se scuture, să se facă îngrăşământ natural. Anul acesta însă văd că nu prea e producţie, ici colo sunt copaci care au. Fructele de obicei se maturizează prin luna august, însă anul acesta s-au copt mai repede, prin iulie. Vreau să o folosesc în gospodărie, în propria producţie. Eu am 150 de stupi cu albine şi vreau să fac miere cu cătină, să vând, să îmbin afacerile” , explică un agricultor de pe malul Prutului. Pe lângă cătină, fermierul se mai ocupă și de o mini-plantație de goji a căror fructe sunt foarte scumpe şi ajung în jur de 80 de lei kilogramul. „Am 1.000 de fire în pepinieră, fructul de goji este antioxidant, are minerale, are câteva sute de principii active. Urmează să le mut din pepinieră în câmp. O parte dintre fire le voi vinde, e 10 lei firul”, a mai spus acesta.

A doua suprafaţă cumulată ca mărime este cea de zmeur. Dar vremea instabilă din ultimele luni le-a devenit cel mai mare dușman fermierilor. Pănă acum ar fi trebuit să se culeagă zmeura, însă pentru cei care s-au ocupat de plantarea arbuștilor, afacerea este un eșec total anul acesta:  „Nu mai am nimic, ploile cu gheaţă mi-au distrus toată plantaţia. Paguba e de 100%, anul acesta nu scot nimic. S-au rupt inclusiv ramurile cu fructele roşii, acum ne apucăm de curăţare şi amenajare. A fost un an ploios, după care a venit o furtună. Plantele mele fac rod doar în iulie-iunie, nu sunt din soiul celor care fac până toamna. Anul acesta a fost dificil, dar ca afacere este una bună, rentabilă, mai ales dacă ai şi partea de semi-procesare. Eu am o hală de congelare, un tun de frig unde ţin zmeura la -18 grade. Aşa pot să aştept până se face preţul mai bun”. În ciuda problemelor din acest an, producătorii spun totuși că piața de desfacere este una foarte bună, cerea fiind mare, chiar și la export:  „Nu am probleme cu piaţa de desfacere, am firma care cumpără, dau şi la export. Am dat şi anul trecut, şi acum doi ani. Doar că anul acesta preţul pe kilogram este mai mic în străinătate, de 4 euro. În ţară vând cu 9,5 lei kilogramul de zmeură congelată”. Ieșeanul a mai spus că dacă anul este bun şi vremea favorabilă poate strânge între 4 şi 5 tone la hectar, adică în jur de 68 de tone de zmeură.

La Direcţia Judeţeană pentru Agricultură din Iaşi (DAJ), nu au ajuns toate solicitările pentru daune, la niciuna dintre culturile agricole, deci nu se ştie încă care sunt culturile afectate de secetă sau ploi. „Pentru că nu există termen de depunere, ei se întind până în octombrie. Noi aşteptăm acum calamităţile de la secetă şi de la inundaţii. Agricultorii fac solicitările la primării, unde spun cât la sută e calamitată suprafaţa, apoi procesele verbale ajung la noi. După ce se centralizează pe judeţ vă pot da o cifră. Cei mai mulţi au cătină pentru că s-au gândit că fac profit frumos. Mulţi dintre ei însă nu au niciun plan. Au auzit de la alţii că e bine”, a declarat Laurenţiu Precup, şeful DAJ Iaşi.

Citește și

Cmentariile sunt închise