Nu mai este un secret faptul că Uniunea Europeană, odată cu noua Politică Agricolă Comună, vrea să adopte un mod de a face agricultură mai prietenos cu mediul înconjurător. În acest sens, la nivel european se vorbește despre o încercare de reducere a nivelului de soluții chimice aplicate pentru protecția culturilor agricole.
Din acest punct de vedere, țara noastră se situează în partea corectă a clasamentului în privința cantității de pesticide, media românească de substanță activă aplicată la hectar fiind undeva la o treime față de cea europeană. Totuși, fermierii români se tem că oficialii europeni le vor impune restricții și mai drastice în anii următori.
”Cantitatea totală de substanță activă folosită în Uniunea Europeană este de 2,4-2,5 kg de pesticid pe hectar. La vârf se află Germania și Franța, cu peste 3 kg/hectar. România este undeva la 0,8 kg/hectar. La noi în fermă am constatat că în anul 2020 am avut un consum de substanță activă de 1,15 kg/hectar, ceea ce înseamnă că suntem jumătatea mediei Uniunii Europene. Tot nouă să ni se ceară să renunțăm și să aducem îmbunătățiri tehnologiei, în condițiile în care noi deja suntem eco față de majoritatea Uniunii Europene?”, a spus fermierul Alexander Degianski în cadrul emisiunii ”Agricultura la Raport”.
În viziunea tânărului agricultor din județul Timiș, cei mai mari poluatori nu sunt fermierii care aplică tehnologiile ”ca la carte”, ci cei care o fac în necunoștință de cauză.
”Cei mai mari poluatori sau cei mai mari dușmani ai acestor practici agricole bune agricole sunt fermierii care fac agricultură după ureche. N-am nimic cu fermele de familie, le susțin din tot sufletul. (…) Eu vă dau exemplul bunicului meu, care avea o grădină cu cartofi. Atunci când apăra gândacul de Colorado, eu îi preparam soluția pentru suprafața respectivă, iar el mai turna deasupra încă o fiolă din substanța respectivă, ca să fie sigur. Acestea sunt marile probleme. Degeaba ne ascundem după deget că susținem fermele de familie, când în realitate nu facem nimic să le aducem într-o zonă de standardizare. (…) Trebuie să fim vigilenți ca, în permanență, calitatea hranei pe care noi o avem să fie standard și să nu avem surprize să regăsim altfel de produse decât cele care ar trebui să se regăsească în ele”, a mai explicat Alexander Degianski pentru AGRO TV.