Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a stabilt plafoanele subvențiilor ANT ce se vor acorda în sectoarele vegetal și zootehnic pentru anul de cerere 2022.
Astfel, potrivit unui proiect de hotărâre de Guvern pus în dezbatere publică pe site-ul MADR, plafoanele alocate ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectorul vegetal pentru culturile amplasate pe teren arabil – ANT 1, precum şi pentru culturile de: in pentru fibră – ANT 2, cânepă pentru fibră – ANT 3, tutun – ANT 4, hamei – ANT 5 şi sfeclă de zahăr – ANT 6, se acordă pentru anul de cerere 2022, în limita sumei de 438.296,802 mii lei, echivalentul sumei de 88.562,700 mii euro, care se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul aprobat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2023.
Suma se distribuie astfel:
a) 422.157,124 mii lei, echivalentul sumei de 85.301,500 mii euro, pentru culturile amplasate pe teren arabil;
b) 27,220 mii lei, echivalentul sumei de 5,500 mii euro, pentru in pentru fibră şi cânepă pentru fibră;
c) 8.196,534 mii lei, echivalentul sumei de 1.656,200 mii euro, pentru tutun;
d) 415,716 mii lei, echivalentul sumei de 84,000 mii euro, pentru hamei;
e) 7.500,210 mii lei echivalentul sumei de 1.515,500 mii euro, pentru sfeclă de zahăr.
Cuantumul per hectar al ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectorul vegetal urmează să fie calculat de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), prin raportarea sumelor prevăzute mai sus la suprafeţele eligibile corespunzătoare ANT 1-6.
Potrivit proiectului de act normativ, culturile amplasate pe teren arabil sunt: a) cereale pentru boabe, de exemplu, dar fără a se limita la acestea: grâu, secară, orz, orzoaică, porumb boabe, sorg, orez; b) leguminoase pentru boabe, de exemplu, dar fără a se limita la acestea: mazăre, fasole; c) rădăcinoase, de exemplu, dar fără a se limita la acestea: cartofi, sfeclă de zahăr, rădăcinoase furajere; d) plante industriale, din care: plante textile: in pentru fibră, cânepă pentru fibră; plante uleioase: floarea-soarelui, rapiţă, soia boabe, in pentru ulei; alte plante industriale, de exemplu: tutun, plante medicinale şi aromatice; e) legume, de exemplu, dar fără a se limita la acestea: tomate, ceapă, usturoi, varză albă, ardei, pepeni verzi şi galbeni; f) furaje verzi în teren arabil, de exemplu, dar fără a se limita la acestea: furaje verzi anuale, furaje verzi perene, de exemplu lucernă, trifoi; g) căpşuni; h) loturi semincere; i) culturi amplasate pe teren arabil în sere şi solarii, alte culturi pe teren arabil necuprinse la lit. a)- h).
De asemenea, au fost stabilite și plafoanele alocate ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul zootehnic, pentru schemele decuplate de producție, specia bovine, sectoarele lapte și carne, precum și pentru schema cuplată de producție, speciile ovine și caprine, care se acordă pentru anul de cerere 2022, în limita sumei de 670.270,290 mii lei, echivalentul sumei de 135.435,500 mii euro, care se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul aprobat Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2023 și care se distribuie astfel:
a) 91.675,276 mii lei, echivalentul sumei de 18.524,000 mii euro, pentru schema decuplată de producție, specia bovine, în sectorul lapte;
b) 385.264,803 mii lei, echivalentul sumei de 77.847,000 mii euro, pentru schema decuplată de producție, specia bovine, în sectorul carne;
c) 193.330,211 mii lei, echivalentul sumei de 39.064,500 mii euro, pentru schema cuplată de producție, speciile ovine/caprine.
Cuantumul per unitatea de măsură al ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul zootehnic va fi calculat de APIA prin raportarea sumelor prevăzute mai sus respectiv la: a) cantitățile de lapte livrate și/sau vândute direct eligibile; b) efectivele de bovine eligibile; c) fermele ovine și caprine eligibile.
„Plăţile pentru ajutoarele naţionale tranzitorii se fac în lei, la cursul de schimb de 4,9490 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2022 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 379/6 din 3 octombrie 2022”, se mai arată în proiectul de act normativ pus în dezbatere publică pe site-ul MADR la secțiunea Transparență decizională.
