15 iunie 2021 - 07:43

Primele informații ministeriale despre o posibilă criză alimentară

Optimismul reprezintă unul dintre elementele exprimate constant de ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian-Nechita Oros, astfel că, miercuri, 22 aprilie 2021, acesta a declarat în cadrul unei emisiuni televizate că țara noastră nu va avea parte de o criză alimentară, „cel puțin nu în viitorul apropiat”.

El privește cu încredere spre actualul an agricol care este susținut de condiții agrometeorologice favorabile și a menționat că din discuțiile avute la nivel european, nu sunt semne că ar apărea o criză alimentară.

„Credința mea este că nu ne paște o criză alimentară, cel puțin nu în viitorul apropiat. (…) Citesc şi eu tot felul de analize FAO care ne semnalează că peste 10 ani sau peste 15 ani sau acum, mai curând, că a apărut această pandemie COVID, o să apară şi o criză alimentară.

Unii pun această criză şi pe seama schimbărilor climatice, a fenomenelor extreme care duc la pierderi mari de producţie, cum am avut şi noi în zona de sud-est a României, anul trecut, din cauza unei secetei extreme, iar producţia de cereale a scăzut cu 40%. Dar anul acesta iată că ne revenim şi vremea ne ajută”, a precizat șeful MADR la Digi 24.

Cu toate acestea, sectorial, ministrul de resort a menționat totuși că, la noi în țară, există o criză a cărnii de porc apărută în anul 2017, atunci când s-a instalat pesta porcină africană (PPA) şi care într-un an şi jumătate a acoperit aproape toată ţara, iar multe ferme au intrat în faliment.

„Astăzi, de exemplu, din 3,6 milioane locuri de cazare porc la îngrăşat, sunt ocupate 900.000 (…) Producţia internă acoperă doar 25% din consumul intern, aici avem un minus din cauza pestei porcine africane. Dacă mă uit pe balanţa comercială, avem o problemă şi cu legumele. Dacă la carnea de porc avem un deficit al balanţei comerciale de 620 de milioane de euro anual, la legume avem un deficit de 500 de milioane de euro”, a adăugat Oros.

Acesta a explicat că situația actuală este pusă pe seama faptului că România se confruntă cu o problemă structurală, respectiv cu foarte mulţi fermieri foarte mici şi cu o putere mică de negociere.

„Ei nu reuşesc nici atunci când îşi procură inputurile – seminţe, îngrăşăminte, pesticide – să obţină preţuri avantajoase, nici atunci când vor să îşi valorifice producţia la preţuri foarte bune, astfel încât foarte mulţi dintre ei nu rezistă pe piaţă. Singura soluţie realistă şi imediată este de a se asocia. Sigur este o reticienţă la asociere”, a mai spus ministrul Agriculturii.

Întrebat unde mănâncă ministrul Agriculturii cea mai bună roşie din România, Oros a răspuns că nu poate spune exact, dar a menţionat anumite zone unde se face legumicultură de zeci, poate sute de ani, aşa cum este zona Galaţiului sau cea a Olteniei.

„Deja au apărut legumicultori şi în alte zone care nu erau consacrate, mai ales în spaţii protejate, în sere şi solarii. Se produce aproape peste tot în România, dar nu suficient”, a răspuns el.

În privinţa brânzei, ministrul a subliniat că o brânză bună se găseşte şi în Bucovina, în Munţii Apuseni, dar şi în zona Sibiului, lăudând însă un produs din judeţul Cluj, zona sa natală, respectiv caşul de Ţaga, de Năsal.

„Lumea, Europa va trece și printr-o criză alimentară”

Securitatea alimentară este vitală, declara la începutul lunii profesorul Daniel Dăianu. În cadrul unei conferințe organizate de DCNews, acesta a precizat că nu putem trata pămânul agricol al României și resursele de apă, „ca simple resurse ce se pot tranzacționa și negocia oricum”.

„Aceasta ar fi o mare eroare. Piața unică în UE nu justifică logica acestei piețe: să facem cu pământul orice. Lumea, Europa va trece și printr-o criză alimentară. De aceea, trebuie să privim altfel modul în care se tranzacționează pământul și ce rol au resursele de apă”, a afirmat Dăianu.

Referindu-se la tranziția verde, a precizat că decarbonizarea economiei va fi un proces foarte dureros.

„Așa cum pandemia împarte în câștigători și perdanți economia, așa se va întâmpla și cu decarbonizarea. Cu atât mai mult avem nevoie de solidaritate, de un buget public robust, să absorbim cât mai mult din resursele europene”, a conchis profesorul.

De altfel, experții ONU declarau la începutul anului că pandemia de coronavirus riscă să declanşeze o criză mondială a alimentelor, mai ales în regiunile sărace ale planetei, unde hrana şi alimentele de bază devin tot mai scumpe şi mai greu de obţinut.

„Lanţul de aprovizionare cu produse agroalimentare s-a redus din cauza COVID-19. Hrana a devenit mai scumpă şi, în unele regiuni, complet inaccesibilă. Aprovizionarea cu mâncare va fi o problemă mult mai complicată în 2021 comparativ cu 2020”, declara Agnes Kalibata, raportor special al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) şi fost ministru al Agriculturii din Rwanda, citată de The Guardian.

ONU cere 5,5 miliarde de dolari pentru alimente

Circa 260 de organizaţii neguvernamentale au solicitat ţărilor donatoare să transfere 5,5 miliarde de dolari cerute de agenţii ale ONU pentru a salva de la foamete 34 de milioane de persoane, conform unei scrisori deschise publicate marţi, 20 aprilie 2021, relatează AFP.

„Facem apel la donarea celor 5,5 miliarde de dolari de fonduri suplimentare cerute pentru a oferi o asistenţă alimentară de urgenţă” pentru aceste zeci de milioane de persoane, care suferă de foamete, se arată în scrisoarea deschisă, semnată de ONG-uri naţionale şi internaţionale din toată lumea.

Mobilizarea vine în sprijinirea apelului lansat de Programul Alimentar Mondial (PAM) şi de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), care au cerut aceste fonduri suplimentare pentru anul 2021.

Conform ONG-urilor, ar fi suficient să se aloce echivalentul a 26 de ore de cheltuieli militare globale pentru a se ajunge la strângerea acestei sume.

Organizaţiile neguvernamentale subliniază că, pentru moment, numai 5% din cele 7,8 miliarde de dolari cerute în total pentru anul 2021 de către ONU pentru a garanta siguranţa alimentară au fost promise.

La finele anului trecut, ONU estima că 270 de milioane de persoane din întreaga lume sufereau de foame sau erau pe punctul de a nu avea suficientă mâncare.

În total, 174 de milioane de persoane din 58 de ţări riscă să moară de malnutriţie sau de lipsă de hrană, „iar acest număr va creşte în lunile următoare dacă nu se face nimic”, afirmă ONG-urile.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.