Începutul anului 2022 aduce în conturile României încă 1,9 miliarde de euro prin PNRR. Vezi ce primește agricultura!

Anul 2022 aduce încă de la debut încă 1,9 miliarde de euro în contul statului român, reprezentând prefinanţarea din împrumutul acordat României, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), după ce au fost atinse ţintele şi jaloanele aferente lui 2021, potrivit unui comunicat al Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE). Ce primește agricultura din toți acești bani?

Pentru primul trimestru al anului viitor, din perspectiva PNRR, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene are ca priorităţi:

– semnarea acordurilor de finanţare cu ministerele de linie, astfel încât investiţiile să fie lansate;

– finalizarea negocierilor cu Comisia Europeană pentru aranjamentele de tip operaţional, esenţiale în procesul de monitorizare şi aprobare a viitoarelor cereri de plată;

– pregătirea şi depunerea primei cereri de plată.

Potrivit comunicatului MIPE, „în anul 2022, printre cele mai importante investiţii finanţate prin PNRR care vor fi pregătite şi demarate în prima parte a anului, din componenta de grant, se vor regăsi: dezvoltarea infrastructurii medicale prespitaliceşti, centre comunitare integrate; infrastructură spitalicească nouă şi/sau modernizată, echipamente/dotări; campania naţională de împădurire şi reîmpădurire, inclusiv păduri urbane; crearea de noi capacităţi de producţie de energie electrică din surse regenerabile; implementarea infrastructurii de cloud guvernamental; asigurarea infrastructurii pentru transportul verde – înnoirea parcului de vehicule destinate transportului public; modernizarea secţiunilor de cale ferată aprobate şi achiziţie de material rulant; construirea, echiparea şi operaţionalizarea de creşe; dezvoltarea a 10 consorţii regionale şi dezvoltarea şi dotarea a 10 campusuri profesionale integrate; crearea unei reţele de centre de zi pentru copiii aflaţi în risc de separare; reabilitarea, renovarea şi dezvoltarea infrastructurii sociale pentru persoanele cu dizabilităţi; creşterea capacităţii organizaţiilor societăţii civile de stimulare a cetăţeniei active”.

Tot în comunicatul MIPE se precizeză că „în ceea ce priveşte componenta de împrumut, în prima parte a anului 2022 vor fi demarate investiţii din următoarele categorii: construcţia infrastructurii rutiere secţiuni A1, A7, A8; dezvoltarea reţelei de transport cu metroul în municipiile Bucureşti şi Cluj-Napoca; asigurarea eficienţei energetice în sectorul industrial; extinderea sistemelor de apă şi canalizare, prioritizate prin Planul accelerat de conformare cu directivele europene; construirea de locuinţe pentru tineri şi pentru specialişti din sănătate şi învăţământ; infrastructura de distribuţie a gazelor din surse regenerabile (utilizând gazele naturale în combinaţie cu hidrogenul verde ca măsură tranzitorie), precum şi capacităţile de producţie a hidrogenului verde şi/sau utilizarea acestuia pentru stocarea energiei electrice; înfiinţarea de centre de colectare prin aport voluntar, construirea de insule ecologice digitalizate, centre integrate de colectare prin aport voluntar destinate aglomerărilor urbane, construirea instalaţiilor de reciclare a deşeurilor; dezvoltarea lanţului industrial de producţie şi/sau asamblare şi/sau reciclare a bateriilor, a celulelor şi panourilor fotovoltaice (inclusiv echipamente auxiliare) şi noi capacităţi de stocare a energiei electrice; reconstrucţia habitatelor de pajişti în ariile naturale protejate; decolmatarea lacurilor Uzlina şi Fortuna din Delta Dunării pentru reducerea eutrofizării şi menţinerea diversităţii biologice; achiziţionarea de echipamente de monitorizare a calităţii aerului, radioactivităţii şi zgomotului pentru Agenţia Naţională de Protecţia Mediului, echipamente de monitorizare şi control pentru Garda Naţională de Mediu; schema de granturi pentru eficienţă energetică şi rezilienţa în clădiri rezidenţiale multifamiliale şi clădiri publice; instrumente financiare pentru sectorul privat; dezvoltarea unui program pentru atragerea resurselor umane înalt specializate din străinătate în activităţi de cercetare, dezvoltare şi inovare”.

Ați citit cu atenție ce spune MIPE despre agricultură când vorbește de „cele mai importante investiţii finanţate prin PNRR”? NIMIC! Nicio vorbuliță, fie că vorbim despre componenta de granturi a PNRR, fie că e vorba despre componenta de împrumut. Pentru agricultură sunt prevăzuți ZERO EURO prin PNRR!

„A fost un an intens şi foarte concentrat din perspectiva PNRR, în care România a reuşit să finalizeze negocierile, să obţină aprobarea Comisiei Europene şi avizul favorabil al Consiliului UE, să operaţionalizeze, la nivel guvernamental, structurile tehnice de implementare a planului şi, poate, cel mai important, să demareze implementarea acestui proiect prioritar de ţară. La nivelul Guvernului României, au fost îndeplinite ţintele şi jaloanele aferente anului 2021, iar prima tranşă a grantului de care beneficiază România, în valoarea de 1,8 miliarde de euro, deja a fost virată la începutul lunii decembrie. Avem la dispoziţie 29,2 miliarde de euro pentru următorii patru ani pentru a dezvolta domenii prioritare pentru ţară, prin intermediul reformelor şi investiţiilor finanţate prin PNRR”, a declarat Dan Vîlceanu, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

Cu alte cuvinte, agricultura nu e printre domeniile prioritare pentru țară, în viziunea unora dintre guvernanți, dacă nu se spune o vorbuliță despre ea în PNRR…

Să sperăm, totuși, că agricultura și fermierii români nu vor fi abandonați cu totul în anul care tocmai a început și care, în condițiile crizelor de tot felul care ne-au tot lovit în ultima perioadă, nu se arată a fi unul prea ușor.

Măcar la nivel declarativ, actualul ministru de resort, Adrian Chesnoiu, pare să nu fi renunțat de tot la oportunitatea de a include și agricultura, un domeniu atât de important pentru economia românească, în finanțarea prin PNRR.

„Credeţi-mă că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă l-am citit din scoarţă în scoarţă. Şi PNRR şi mecanismul de redresare. Eu cred că există şanse. Am abordat la nivel european această discuţie cu comisarul pentru Agricultură Wojciechowski (Janusz Wojciechowski, comisarul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală – n.r.) care, de altfel, în luna martie a anului 2021 a şi trimis o scrisoare ministrului român de resort, ministrului Agriculturii, în care îl încurajează şi încurajează statele membre să cuprindă investiţii şi reforme în agricultură finanţate din mecanismul de redresare şi rezilienţă. Eu cred că există o şansă şi nu o să renunţ la ea până când nu o să am un răspuns oficial de la Bruxelles că nu se poate”, s-a arătat încrezător ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu.

Măcar la început de an, ne putem arăta optimiști cu toții, exprimându-ne speranța că agricultura și fermierii români își vor căpăta locul cuvenit în preocupările guvernanților.

Imaginile folosite sunt pur ilustrative. Unele sunt preluate de pe internet si pot sa nu se identifice cu momentul sau subiectul ori sa nu reflecte exact realitatea articolului.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Cele mai citite articole