„Dacă era Miorița, poate nu mai dădea în oi cu tractorul”. Cazul celor 11 animale omorâte

Pentru că pe cultura sa de grâu pășunau în voie nu mai puțin de 1.100 de oi și capre, un bărbat de 32 de ani din localitatea Stoicănești, județul Olt, aflat la volanul unui utilaj agricol, ar fi intrat cu intenție în turmă.

Din incident a rezultat moartea a 11 oi și capre, precum și rănirea a altor patru animale din efectiv.

Potrivit unui comunicat de presă remis la redacție de IPJ Olt, ca urmare a incidentului de miercuri, 10 martie 2021, petrecut în jurul orei 11:00, polițiștii au demarat cercetările sub aspectul săvârșirii infracțiunii de uciderea animalelor cu intenție, faptă prevăzută Legea 205/2004, privind protecția animalelor.

Acest incident, din păcate, nu este singular. În mod constant, povești similare țin prima pagină a presei agricole (și nu numai), în condițiile în care pagubele materiale sunt mari, din oricare perspectivă ar fi privită problema.

Se justifică însă victimele, atât animale, dar în special umane făcute de anumite persoane care activează în sectorul de cultură mare (de multe ori și ei crescători de oi, capre sau vaci), care s-au săturat de pagubele cu care se confruntă? Din punct de vedere legal, toată lumea este de acord că organele de ordine publică sunt cele care trebuie să constate situații de acest gen și să dispună măsuri punitive.

De multe ori însă, acest lucru nu se întâmplă. Și nu o spunem noi, ci toți cei implicați, de la fermieri de cultură mare și până la zootehniști.

„Suntem în 2021. De asta aveam lege, s-o respectăm”

Contactat telefonic de reporterii ediției online a Agro TV, Marian Vlad, fost șef al Asociației Crescătorilor de Animale Brebeni, județul Olt, și el crescător de animale și deținător a 10 hectare de cultură mare, a declarat că problema s-ar fi putut rezolva altfel.

Vlad spune că ar fi trebuit să fie plătită paguba fermierului de cultură mare de către deținătorul de animale, nu de îngrijitor. El consideră inutil sacrificiul și îndeamnă la respectarea legii, chiar dacă recunoaște că nu i-ar fi căzut tocmai bine dacă și el ar fi fost în locul păgubitului.

Crescătorul de animale a vorbit inclusiv de un caz asemănător din comuna sa, când un paznic de animale, minor, a fost stâlcit în bătaie de unii fermieri păgubiți, doar pentru că asistase la o fătare, iar restul animalelor scăpaseră.

„Din punctul meu de vedere, deținător a 17 vaci cu viței, vreo 200 de oi și capre și care lucrează și vreo 10 ha de teren, nici mie nu mi-ar conveni ca terenul meu să fie călcat de animale. Anul trecut, am fost și eu păgubit, mi-a fost distrusă o cultură de porumb de vacile satului. Am chemat Poliția și l-au amendat pe cel care avea grijă de animale cu 500 de lei. Și așa nu aveam ce să-i iau. Am rămas cu paguba, dar cel puțin l-a speriat și i-a dat 500 de lei amendă.

„La Stoicănești, pe vinovat l-ar fi prins acolo. Sunt telefoane performante, îl fotografiau pe cel vinovat, mai chemau un martor. Acele 11 animale moarte, poate, proprietarul le vindea și plătea paguba produsă colegului din cultură mare sau, mă rog, cădeau la o înțelegere. Mie mi se pare absurd. Putea să cadă victimă inclusiv paznicul animalelor.

„S-a mai întâmplat și la noi, la Brebeni, în urmă cu vreo doi ani. Cineva, de la o companie, a găsit un copil în tarla, copil care avea grijă de o capră care făta. Copilul era lângă animal, restul au fugit în tarla, iar copilul a fost bătut măr. A stat săracul copil de nici 14 ani în spital. Suntem în 2021. De asta aveam lege, s-o respectăm. Nu mi se pare deloc normal”, a precizat Marian Vlad.

Tot el a dat și o pildă în acest caz. El s-a întrebat retoric dacă agresorul ar fi crescut oi cu biberonul, cum de multe ori se întâmplă în cazul animalelor respinse după fătare, ar mai fi acționat la fel?

„Miorița, nici la școală nu mai este bună. Dacă era Miorița, poate ăla nu mai dădea în oile acelea cu tractorul. Nenea ăla care a dat cu tractorul trebuie să înțeleagă un fenomen – de multe ori, eu cresc miei care sunt respinși de mame. Dacă el creștea un miel din acela la biberon ca să se facă oaie, nu știu dacă mai avea inima și tupeul să dea cu tractorul în animalele acelea. Cum poți să-i dai în cap animalului acela sau să treci cu mașina peste el? Este absurd”, a conchis Vlad.

„Oaia, pe moale, îngroapă cultura”

În acest caz am vrut să auzim și părerea unui lider de organizație de fermieri din România. De această dată am apelat la Ionel Arion, președintele Pro Agro, fermier de cultură mare, dar și crescător de animale.

El vorbește de descurajarea acțiunilor ilegale, atât în ceea ce privește intrarea animalelor pe tarlalele însămânțate, dar și a acțiunilor punitive ilegale, de genul uciderii cu tractorul a oilor și caprelor.

Arion a explicat pentru Agro TV că tarlalele călcate de ovine și caprine sunt compromise de cele mai multe ori.

„De cele mai multe ori pe asta mizează proprietarul de oi, că are om angajat; dă vina pe el. Oaia, pe moale intrând, îngroapă cultura. Oaia tasează mai bine pământul decât omul. Îngroapă plantele în pământ.

Uman și legal nu este normal. Trebuie și ei speriați cumva. Am și eu un vecin cu 1.100 de oi, fără teren, le paște prin păduri, iar într-o oază a pădurii este teren arabil, 10 hectare, pe care anual îl strică. Când nu-l strică oile, îl strică mistreții. De 12 ani mă tot lupt ba cu mistrețul, ba cu oile”, a precizat în acest context Ionel Arion.

Ce poate face Poliția în situații precum cea din Stoicănești

Prin OUG 175/2020, pentru completarea unor acte normative cu incidență în protecția animalelor, precum și pentru stabilirea unor măsuri organizatorice, polițistului i se conferă un instrument administrativ de plasare a animalului în adăpost, în vederea înlăturării unui pericol iminent îndreptat împotriva acestuia.

De asemenea, polițiștii care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, constată că un animal se află într-o situație de pericol emit, de îndată, ordin de plasare a animalului în adăpost pentru o perioadă de 45 de zile.

(2) În sensul alin. (1), prin animal aflat într-o situație de pericol se înțelege animalul aflat în oricare dintre următoarele situații:
a) animal care a fost rănit sau schingiuit;
b) animal care a fost implicat în lupte între animale sau cu animale;
c) animal domestic sau animal sălbatic asupra căruia a fost practicat tirul;
d) animal folosit pentru dresajul altor animale sau pentru a controla agresivitatea altor animale;
e) animal domestic expus forțat la temperaturi foarte ridicate ori foarte scăzute;
f) animal din speciile ecvidee, bovine, ovine și caprine aflat, fără supraveghere, pe căile de circulație publică

Animalul plasat în adăpost se consideră abandonat dacă deținătorul nu solicită restituirea acestuia în termen de maxim 30 de zile de la data la care încetează aplicarea măsurii de plasare în adăpost.

Sursă foto: FarmingUK (imagine cu puternică încărcătură emoțională și caracter ilustrativ)

Imaginile folosite sunt pur ilustrative. Unele sunt preluate de pe internet si pot sa nu se identifice cu momentul sau subiectul ori sa nu reflecte exact realitatea articolului.

1 COMENTARIU

  1. Ce facem cu pășunele ?care sunt arate de fermierii care dețin majoritatea paminturilor dintr-o comună .de exemplu,in comuna M.viteazu jud constanta sau arat și drumurile nu numai pășunea.mai nou primarul din comuna a inpropitarit cetățeni cu pămînt care era pășune ,acum e arabil. Asi vrea să știu și eu pentru ei nu-i lege.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Cele mai citite articole