8 decembrie 2021 - 17:29

Impozit pe proprietate dezavantajos strecurat in noul PNRR. Va mai fi corectat?

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în forma sa finală și adoptată de oficialii de la Bruxelles, prevede o modificare importantă a formelor de impozit pe proprietate.

Din perspectiva impozitelor pe proprietate, obiectivul acestei reforme este de a dezvolta legislația privind impozitarea proprietăților printr-un proiect legislativ ce va fi supus dezbaterii publice sfârșitul anului 2022, cu implementare etapizată (în funcție de rezultatul studiilor comparative și a determinării pașilor de dezvoltare, respectiv determinarea necesității de dezvoltare a capacității administrative necesare pentru implementare), începând cu anul 2023, scrie în PNRR.

Totodată, creatorii documentului au adăugat faptul că prin revizuirea principiilor privind impozitul pe proprietate, în special în ceea ce privește diferitele regimuri de impozitare a clădirilor, în funcție de statutul proprietarului (persoană juridică sau fizică), vizează abordarea potențialului arbitraj între cele două sisteme de impozitare, aplicabile persoanelor fizice și persoanelor juridice, care obțin venituri din proprietățile imobiliare, precum si stabilirea automatã a valorii impozabile a proprietăților supuse impozitelor locale.

Obiectivul celei de-a doua mãsuri este întreruperea practicii de folosire a unei baze impozabile care nu este legată de valoarea de piață.

Acum, actualul sistem de impozitare a clădirilor introdus din 2016, prin Noul cod fiscal aprobat în 2015 este o evoluție a celui existent înainte de 2016, atunci când existau diferențe uriașe de impozit între persoane juridice și persoane fizice (pentru aceeași clădire impozitul datorat de o persoană juridică putând fi și de 100 de ori – 10.000%, mai mare decât cel datorat de persoana fizică).

Reforma introdusă în 2015, bazată în mare parte pe propuneri făcute inclusiv de Biriș de-a lungul timpului, ar fi trebuit să atingă două obiective: eliminarea diferențelor uriașe de impunere între persoane fizice și persoane juridice, stabilirea unei baze impozabile unitare (funcție de tipul clădirii, dar și cu ajustări în funcție de localitate/zona în cadrul localității), plecând de la grila deja existentă pentru clădirile deținute de persoane fizice, urmând a fi păstrată doar diferențierea în funcție de destinația clădirii (rezidențial/comercial) prin cotele de impunere (evident, cote mai mici pentru rezidențial). Dar nu s-a întâmplat așa, iar piața impozitării a fost fragmentată în cinci categorii:

  • Clădiri rezidențiale deținute de persoane fizice,
  • Clădiri nerezidențiale deținute de persoane fizice,
  • Clădiri cu destinație mixtă,
  • Clădiri cu destinație rezidențială deținute de persoane juridice,
  • Clădiri cu destinație nerezidențială deținute de persoane juridice

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.