IDEI PENTRU VACANTA: TINUTUL CONACELOR (JUD. COVASNA), ZONA DRAGA PRINTULUI CHARLES

72

În judeţul Covasna există peste 150 de conace şi castele care pot fi vizitate de turişti.

Pe lângă denumirea istorică de „Trei-Scaune”, judeţul Covasna mai este cunoscut şi drept Ţinutul Conacelor, şi asta pentru că, din motive social-istorice specifice acestui spaţiu cultural, mica nobilime a construit aici cele mai multe conace din toată Secuimea. Deşi în secolul XX multe dintre ele au dispărut definitiv, judeţul Covasna rămâne Ţinutul Conacelor datorită patrimoniului său arhitectural extrem de valoros, dar abia cunoscut, care face parte din identitatea aşezărilor secuieşti. De câţiva ani, Ţinutul Conacelor a devenit şi tema celui mai de succes proiect editorial din judeţul nostru.

Valea Zălanului, din Covasna a mai căpătat un important capital de imagine după ce prinţul Charles de Wales a cumpărat o casă în zonă, unde locuieşte de fiecare dată când vine în România. Casa este deschisă pentru cine doreşte să doarmă în patul moştenitorului Regatului Unit sau să mănânce un mic dejun regesc.

Ţinutul Secuiesc este o zonă superbă din Transilvania; nu-i de mirare că i-a cucerit inima Prinţului Charles şi că atrage o mulţime de turişti care vin în România să vadă ce are special această zonă încât l-a convins pe moştenitorul casei regale britanice să cumpere patru proprietăţi.

Valea Zălanului este o regiune pitorească din judeţul Covasna, cu panorame încântătoare oferite de munţii Baraolt şi de pădurile Zălanului şi Aitei Seci. Zona este perfectă pentru plimbări în aer liber, prin pădurile locului, pe dealurile presărate cu capiţe de fân sau pe uliţele înguste ale satelor, admirând casele vechi, tradiţionale.

Tradiţii păstrate cu sfinţenie

Nu doar peisajul este cel care atrage turişti în număr tot mai mare, ci şi tradiţiile şi meşteşugurile păstrate cu sfinţenie. Acum 400 de ani, când a fost fondat de familia Kalnoky, satul Valea Zălanului era format de muncitorii care lucrau la glajarie, fabrica de sticlă deţinută de familia Kalnoky. La începutul secolului XX fabrica s-a închis, dar oamenii au rămas şi au dezvoltat alte meşteşuguri. Intră într-un atelier de olărit, într-unul de sculptură sau în curtea unui meşter care transforma fierul forjat în cele mai minunate porţi sau obiecte decorative şi ai să rămâi uimit de câtă dibăcie ai să descoperi la oamenii locului.

Astăzi, satul număra puţin peste 100 de localnici, lucru pe care-l simţi imediat ce ajungi în zona şi-ţi dai seama că timpul şi civilizaţia nu şi-a lăsat prea mult amprenta pe Valea Zălanului; că oamenii şi-au păstrat ritmul şi rânduiala. Casele le sunt împodobite tot cu ştergare şi covoare ţesute la război, îşi prepara bucăţele după aceleaşi reţete tradiţionale moştenite de la bătrâni, trăiesc şi se bucura de liniştea locului la fel cum o făceau bunicii lor.

Sursa: Monitorul de Botosani
Citește și

Cmentariile sunt închise