Fermierii pun piciorul în prag pe fondul incertitudinii legate de planurile strategice inculse în noua Politică Agricolă Comună (PAC).
Marja de libertate a fermierilor europeni pentru planificarea schimbărilor necesare implementării noii arhitecturi ecologice a Politicii Agricole Comune se micșorează, deoarece rămâne incert dacă toate statele membre vor depune la timp planurile strategice naționale, scrie euractiv.com.
Aceste planuri strategice naționale reprezintă o nouă caracteristică a programului de subvenții pentru agricultură al UE, în care statele membre vor stabili modul în care intenționează să îndeplinească cele nouă obiective la nivelul UE și să atingă obiectivele de durabilitate ale blocului comunitar. Astfel, întârzierea planurilor strategice naționale ar putea crea un adevărat haos în implementarea PAC și, implicit, în desfășurarea programului de subvenționare a agriculturii din fonduri europene.
În teorie, țările UE ar trebui să își prezinte planurile strategice naționale până la sfârșitul anului, permițând un proces de evaluare fără probleme de către Comisia Europeană înainte ca noua PAC să intre în vigoare, la 1 ianuarie 2023.
În practică, mai multe state membre și-au exprimat recent îngrijorarea cu privire la acest termen, solicitând Comisiei să le acorde mai mult timp și flexibilitate.
Oficialii de la Bruxelles spun chiar că, pentru unele țări, între care și România, situația ar putea fi chiar mai proastă decât pare.
„Pentru Ungaria, Grecia, Cipru și România, ONG-urile nu au deloc informații despre ceea ce se întâmplă în ceea ce privește eco-schemele. Se pare că procesul de planificare strategică nici măcar nu are loc”, a subliniat Célia Nyssens, ofițer de politici la Biroul European de Mediu (EEB), în cadrul unui eveniment recent organizat de EURACTIV.
Cum nu este încă clar dacă Comisia Europeană va acorda întârzieri statelor membre, calendarul devine o problemă presantă, în special atunci când vine vorba de abordarea urgenței climatice.
„Știm că acest deceniu este absolut crucial pentru combaterea schimbărilor climatice și a pierderii biodiversității”, a spus Alan Matthews, profesor de politică agricolă europeană la Trinity College Dublin.
„Această PAC se va desfășura până în 2027, așa că trebuie cu adevărat să facem progrese”, a adăugat profesorul.
Fermierii și administrațiile, supraîncărcați
În același timp, chestiunea calendarului reprezintă o chestiune practică crucială și pentru administrații și fermieri.
Administrațiile naționale, chiar și acolo unde există dorința de a îndeplini spiritul reformei PAC, sunt supuse unei presiuni uriașe de timp, potrivit lui Matthews, care a subliniat că viitoarea PAC este în mod clar un proces extrem de politic.
„Poate că este puțin naiv și idealist să ne gândim la planificarea strategică în acest mod tehnocratic de a stabili obiective și de a proiecta instrumente”, a spus el, avertizând asupra unei potențiale „supraîncărcări în privința a ceea ce cerem administrațiilor să facă”.
Matthews a subliniat, de asemenea, că același lucru este valabil și pentru fermieri, deoarece „au nevoie de certitudine într-un moment timpuriu”.
De asemenea, Udo Hemmerling, secretar general adjunct al Asociației Fermierilor Germani (DBV), a insistat că fermierii au nevoie de autorizații până în vara viitoare, pentru a-și putea planifica activitățile pentru 2023.
„2023 pare încă departe, dar nu este”, a atras atenția Hemmerling.
El a declarat pentru EURACTIV că fermierii plănuiesc asolamente multianuale, decizând astfel utilizarea terenurilor cu multe luni înainte. În plus, a trebuit ca aceștia să-și depună cererile de finanțare UE pentru anul următor până în luna mai a anului precedent.
„Nu vom sta doar să așteptăm”, a spus Hemmerling.
Pentru a planifica cum să răspundă eco-schemelor – sistemul inovator introdus de noua PAC pentru a atinge obiective de mediu – fermierii au nevoie de o imagine clară a regulilor și a detaliilor până la începutul verii 2022.
„Dar pentru moment, nu este deloc clar dacă acest lucru va fi posibil”, a subliniat reprezentantul fermierilor germani.
Incertitudini
Pentru Alan Matthews, unele țări, cum ar fi Germania, „jucau în siguranță” în ceea ce privește proiectarea noilor scheme ecologice.
„Cred că vom vedea o mulțime de situații în care fermierii vor fi plătiți pentru practici pe care, în general, oricum le fac deja”, a spus el.
Pe de altă parte, însă, ambiția ecologică este în general scăzută în statele membre ale UE, potrivit Céliei Nyssens de la EEB.
„Avem încă ceva timp să încercăm să conducem nava în direcția corectă”, a spus ea, solicitând Comisiei Europene să ridice ștacheta, atât la nivel tehnic, cât și la nivel politic, pentru a se asigura că statele membre își îndeplinesc cu adevărat obligațiile.
Acest lucru ar putea fi totuși mai ușor de spus decât de făcut, deoarece variabilele politice continuă să se schimbe. În Germania, de exemplu, noul guvern, odată înființat, ar putea decide să-și intensifice ambițiile pentru eco-scheme.
„Mă aștept ca noul guvern să facă ajustări”, a spus Hemmerling pentru EURACTIV. Cu toate acestea, mulți dintre aceștia ar avea nevoie de acordul preliminar al statelor federale germane, deoarece acestea sunt responsabile pentru planificarea și implementarea celui de-al doilea pilon al PAC.
La nivelul UE, noua PAC mai are nevoie de aprobarea finală din partea Parlamentului European, programată pentru mijlocul lunii noiembrie. Deși este considerată o formalitate, mai mulți europarlamentari verzi fac apel în continuare să „voteze împotriva acestei PAC”, dând vina pe programul reformat că nu a reușit să abordeze problemele climatice presante.
În aceste condiții, este evident faptul că există încă multe incertitudini în privința noii PAC, ceea ce nu poate aduce decât prejudicii atât fermierilor europeni cât, și agriculturii comunitare.
