18 septembrie 2021 - 01:49

Fermierii se revoltă! Scrisoare către Cîțu: „Lipsa de respect a guvernanților nu va fi uitată și va fi taxată corespunzător”

Printr-o scrisoare adresată premierului Florin Cîțu și ministrului Agriculturii, Adrian Oros, Alianța pentru Agricultură și Cooperare cere Guvernului aprobarea rectificării bugetare pentru MADR, pozitiv, care să acopere toate cheltuielile solicitate, așa cum li s-a promis fermierilor încă din primăvară.

Scrisoarea este adresată în același timp președintelui Klaus Iohannis, dar și liderilor formațiunilor politice parlamentare care fac parte din coaliția de guvernare, respectiv Ludovic Orban (președinte PNL), Dan Barna (copreședinte USR), Kelemen Hunor (președinte UDMR) și Varujan Pambuccian (președintele Grupului parlamentar al minorităților naționale).

În document se atrage atenția că fermierii români nu se vor mai lăsa păcăliți a doua oară de promisiunile neonorate ale guvernanților.

„După nenumăratele întâlniri și promisiuni avute în primăvară între reprezentanții fermierilor și ai Guvernului s-a desprins concluzia că sumele necuprinse în bugetul MADR, dar cuvenite în mod direct și legal fermierilor să fie cuprinse la prima rectificare bugetară acordându-se finanțarea lor. Fermierii au acceptat situația bugetară respectivă până la rectificarea bugetară, dar așteptarea nu poate dura la nesfârșit”, se arată în document.

În sprijinul solicitărilor formulate, reprezentanții fermierilor aduc în scrisoarea adresată autorităților și liderilor coaliției de guvernare o serie întreagă de argumente .

Solicitarea noastră este expresia așteptărilor tuturor fermierilor din România și este argumentată de următoarele:

  1. sectorul agricol românesc este meteo-dependent;
  2. România NU are o infrastură principală de îmbunătățiri funciare MODERNIZATĂ și finanțată corespunzător care să asigure susținerea dezvoltării sistemului de irigații, desecări, drenaje și combaterea eroziunii solului de importanță strategică pentru sectorul agricol și pentru protejarea mediului, prin care va duce la modificarea microclimatului, în special a umidității relative a aerului, care permite o dezvoltare mai bună și mai armonioasă a vegetației naturale/spontane, a culturilor agricole și a aerului din zonă;
  3. realizarea investițiilor pentru STRATEGIA PRIVIND MANAGEMENTUL APEI deși este vitală pentru a putea continua producția de hrană în România, alături de REȚEAUA NAȚIONALĂ DE PERDELE FORESTIERE DE PROTECȚIE A CÂMPURILOR, NU a fost inclusă de România în PNRR;
  4. culturile agricole au nevoie de asigurarea în optim a cerinţelor fiziologice din cursul perioadei de vegetaţie;
  5. s-au putut încheia contracte doar pentru irigarea a cca. 800.000 ha din cele 3 milioane irigabile;
  6. nu există produs de asigurare/ instrument de managementul riscului integrat pentru riscurile catastrofice din agricultură, lucru resimțit foarte dur prin prisma secetei pedologice severe din anul agricol 2019-2020, în special, astfel încât activitatea acestora să devină sustenabilă și competitivă pe termen lung, fără a pune presiune pe bugetul de stat;
  7. 80% din tariful pentru livrarea apei îl constituie costul cu energia electrică;
  8. perioada de udare s-a extins (aprilie-octombrie);
  9. costurile cu apa pentru irigat au ajuns de la 0,29 lei acum 3 ani la 0,78 lei/m3 în prezent;
  10. statul român, prin ANIF consumă o cantitate mare de energie pe care o preia de la distribuitorii din piață, de cele mai multe ori dublând sau triplând prețul cu care pleacă de la Nuclearelectrica, Hidroelectrica și Electrocentrale București, deși statul român, prin Nuclearelectrica, Hidroelectrica și Electrocentrale București, este producător primar de energie electrică;

fermierii din România s-au lovit de o secetă pedologică severă și arșiță atmosferică în anul agricol 2019-2020 nemaiîntâlnită în ultimii 50 de ani, foarte mulți dintre aceștia au ajuns involuntar la incidente la plată și înscrierea în centrala incidențelor bancare CRC CIP, ba mai mult, mulți creditorii au solicitat falimentul în baza legii 85/2014 – insolvența.

  1. seceta nu este acceptată ca și caz de forță majoră;
  2. urmare a secetei extreme din anul 2020 gradul de îndatorare al fermierilor calamitați a crescut de la cca. 30% la cca. 80-90%, ajungând ca pe aproximativ 25% din suprafața arabilă a țării să fie realizată o tehnologie minimală, care să nu le permită obținerea unei producții rezonabile pentru acoperirea unei părți importante a pierderilor suferite anul trecut;
  3. nu s-a dorit implementarea unei soluții echilibrate pentru amânarea ratelor la bănci;
  4. de IMM INVEST sau AGRO IMM INVEST au putut beneficia doar fermierii care nu au fost afectați de seceta pedologică severă sau sunt capitalizați și nu au avut rate scadente până acum, sau dacă au avut, deja sunt amânate, baza de aplicare fiind foarte mult redusă;
  5. legislația contractuală permite derapaje și impunerea prin poziție dominantă a furnizorilor mari a unor penalități și dobânzi de cca 160% din valoarea contractului care împing spre faliment fermierii;
  6. ajutorul national tranzitoriu a fost diminuat substantial la începutul anului 2021, nejustificat;
  7. au fost aduse îmbunătățiri programelor de sprijin derulate de MADR;
  8. bugetul pentru reabilitarea, modernizarea și digitalizarea infrastructurii principale de îmbunătățiri funciare este la 5% din necesar;
  9. statul român nu a acordat despăgubirile promise pentru pagubele produse de seceta pedologică severă și arșița atmosferică care a afectat culturile de primăvară din anul agricol 2020, atât de necesare continuării activității în condiții optime în întreaga ramură de agribusiness;
  10. producția la culturile de toamnă pentru anul de recoltă 2021 a fost aprope de un an normal, dar la culturile de primăvară și în special la porumb, se preconizează o producție medie națională diminuată cu cca. 30 % datorită lipsei de precipitații exact acum în perioada critică când se formează producția de boabe”, se arată în documentul fermierilor.

Aceștia au ținut să îți exprime profunda dezamăgire și indignare față de „lipsa de respect arătată sectorului agricol de către Guvern și Coaliția de Guvernare”, precizând că, deși în această perioadă fermierii sunt prinși cu activitățile agricole specific, această lipsă de respect a guvernanților „nu va fi uitată și va fi taxată corespunzător la momentul potrivit”.

„Domnule Premier Florin CÎȚU, dacă Agricultura este sector strategic pentru asigurarea securității alimentare a României trebuie să primească la prima rectificare bugetară pentru MADR, sumele solicitate. Acum aveți ocazia să arătați interesul și respectul pentru sectorul agroalimentar autohton”, se arată în finalul scrisorii fermierilor.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare reunește patru mari asociații ale agricultorilor din România: Federația Națională PRO AGRO, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) și Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR).

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.