Fermierii români resimt nevoia unei legi a creditului funciar, care să reglementeze un mecanism de achiziționare de terenuri agricole cu ajutorul unor împrumuturi accesibile în special din punct de vedere al termenelor de rambursare.
Încurajați de experiența acumulată în timp, dar și de rezultatele obținute în urma tehnologizării tot mai pronunțate din ultimii ani, din ce în ce mai mulți fermieri români simt că și-ar putea dezvolta și consolida afacerile prin extinderea suprafețelor, doar că lipsa lichidităților și, mai ales, condițiile de creditare oferite de bănci îi împiedică să facă acest lucru.
„Din păcate, avem probleme cu finanţarea. Ne-ar trebui o lege a creditului funciar, pentru că facem achziţii de teren agricol pentru consolidarea firmei sau extinderea suprafeţelor. Banca îţi dă bani, dar este o problemă cu termele de rambursare. La noi s-au scumpit enorm terenurile, în judeţul Constanţa, şi sunt nevoit să cumpăr cu 10.000 de euro hectarul. Ar fi nevoie fie de termene mai lungi de la bănci, fie ca statul să semigestioneze cumpărarea şi vânzarea de terenuri agricole“, a declarat pentru ZF Agropower Gheorghiţă Corbu, proprietarul Legam Agro, care lucrează peste 1.000 de hectare în Costanţa, pe care cultivă cereale.
Un exemplu de astfel de bune practici în acest sens găsim chiar în istoria României, în perioada de dinaintea Primului Război Mondial sau în perioada interbelică, scrie zf.ro.
Între 1873 şi 1948, România a avut un Credit Funciar Rural, prin care se acordau împrumuturi cu ipotecă cu termene lungi pentru proprietarii de pământ, dar şi pentru înfiinţarea, pe baza acestor împrumuturi, de scrisuri funciare a căror valoare nu putea depăşi sumele datorate de cei împrumutaţi, cât şi pentru negocierea şi scontarea de scrisuri funciare, conform informaţiilor de pe site-ul Arhivelor Naţionale ale României.
Prima societate de Credit Funciar Român a acordat, de la început, proprietarilor rurali, împrumuturi până la jumătate din valoarea moşiei garantate cu ipotecă în primul rang pe termen de 50 de ani. Astfel, societatea de credit a avut un rol de intermediar între proprietarii care aveau nevoie de bani şi cărora le acordau împrumuturi şi capitaliştii care doreau să-şi plaseze fondurile băneşti în scrisuri funciare emise şi garantate de către societatea respectivă, se mai arată pe site-ul Arhivelor Naţionale ale României.
Revenind la vremurile noastre, preţul mediu al unui teren agricol în România era, în 2019, aproape 6.000 de euro, conform datelor de la Eurostat. Reprezentanţii unor companii mari din domeniul agricol şi consultanţi de profil spun că pe termen scurt nu sunt prevăzute creşteri ale preţurilor în România, dar pe termen mediu şi lung preţurile vor creşte.
