Problema abatoarelor este una intens discutată în ultima perioadă în zootehnia românească. Fermierii mici și mijlocii susțin nu au unde să își sacrifice animalele, fiind nevoiți să le vândă în viu la samsari, cu prețuri cu mult sub așteptări. Aceștia consideră că abatoarele mobile ar fi o soluție. O astfel de unitate ar putea asigura nu numai sacrificarea rapidă a animalelor, evitând cheltuielile suplimentare necesare transportului acestora la marile unităţi de abatorizare, ci şi prelucrarea, depozitarea şi vânzarea cu amănuntul a animalelor. În plus, este un produs util comunităţii. Gigi Negrescu, crescător de bovine de carne din județul Mehedinți, considera că principalul avantaj al unui astfel de abator mobil se raportează la fiscalitate. În plus, micii crescători de animale obţin certificatul sanitar-veterinar, şi astfel îşi pot valorifica producţia în orice punct de desfacere.
Totuși, realitatea din teren nu pare să se potrivească cu cea de pe hârtie. În urmă cu o săptămână, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, a declarat în exclusivitate pentru AGRO TV că România are o capacitate de abatorizare de patru ori mai mare decât ar avea nevoie. Există totuși o problemă: abatoarele sunt dispuse prost.
este parte a
