Prezent vineri la conferinţa organizată de Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare, cu tema ” Neonicotinoidele şi controversele generate de decizia CJUE privind posibilitatea Statelor Membre de a acorda autorizaţii de urgenţă, Mihai Dimitriu, directorul executiv al Federației Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România argumentează de ce hotărârea Curții Europeane de Justiţie este total neavenită, cel puțin anul acesta.
„Hotărârea Curții Europene de Justiție vine într-un moment total neprielnic și este în neconcordanță cu realitățile agricole ale României, dar și ale altor state care au avut derogări: Cehia, Slovacia, Ungaria, Belgia, Polonia. Noi am luat legătura cu toate firmele furnizoare de sămânță din Germania, Belgia și Danemarca, iar 95% din sămânță este deja procesată și tratată așa încât această hotărâre este neavenită pentru 2023. Noi trebuie să ne luptăm ca articolul 53 din reglementarea 1107/2009 care permite statelor UE ca în anumite condiții să dea autoriztii de urgență, să rămână valabil”, a spus Dimitriu.
Directorul Federației Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România consideră că subvențiile pentru sfeclă de zahăr sunt la un nivel satisfăcător, anul acesta.
„Deoarece randamentele noastre la hectar nu sunt ca cele din Vestul Europei, dorim să compensăm ca să păstrăm fermierii în marja de profitabilitate”, argumenteaza Mihai Dimitriu, adăugând că: „De 3 ani de zile avem culturi experimentale la Secuieni, Institutul Cartofului și Sfeclei de Zahar, din Brașov, dar și la stațiunea de la Turda, cu sămânță tratată și cu sămânță netratată, cu neonicotinoide. Diminuarea densității de plante la hectar cauzate de atacul de insecte dăunătoare a fost de aproximativ 36%, ceea ce ar însemna că 36-40% probabil, din cultura de sfeclă de zahăr ar fi pierdută.
Consecințele vor fi lipsa de interes a fermierilor de a mai cultiva sfeclă de zahăr, iar dacă se va continua în acest trend, se va abandona cultura aceasta și vom fi la mâna importurilor, în totalitate”.
Un răspuns
Sper ca este vorba in articol de Secuieni din judetul Harghita ,unde am fost inginer agronom si produceam saminta de sfecla inainte de 1989 (intr-un an locul 1 pe tara ).Productii constant in jurul a 3500 kg\ha .Desi traiesc departe de tara consider ca subventia in acest an pentru sfecla de zahar este mica .Jos palaria in fata domnului Aflat si a cerorlalti fermieri care au salvat Fabrica de zahar de la Ludus .Agronomii promotia 1973 -Cluj Napoca ,dupa 50 de ani de la absolvire sper ca ne vom intilni in luna aprilie in Aula