Mi s-a confirmat, odata in plus, prin vocea europarlamentarului Carmen Avram ca acum, mai mult ca niciodata, uniunea europeana isi arata limitele. O structura la care ne raportam ori de cate ori avem ceva de spus, de propus, de cerut. Statele mari vor deveni si mai mari, isi vor consolida pozitia, vor exploata criza in favoarea lor, iar noi, restul, vom face ce am facut si pana acum, adica ne vom adapta. Ei bine, cine tipa mai tare, cine are prieteni se descurca. Aliantele de conjunctura vor functiona si mai abitir si vor departaja puterile Europei de restul lumii. Solidaritatea europeana exista numai pe hartie, e pur teoretica. Cei bogati cu cei bogati, cei saraci cu cei saraci. Nu trebuie sa ne mire, sa ne surprinda, trebuie sa ne adapatam jocului, sa participam si sa ne gasim aliati. Cum ne facem temele acum, asa vom trai in urmatorii ani. Daca vom fi jucatori si nu spectatori, vom avea sansa sa redam romanilor speranta ca putem fi decidenti la nivel de Europa.
Politica agricola comuna incepe sa se scrie de pe acum, lectiile sunt deja conturate, profesorii sunt pregatiti sa le predea elevilor sarguinciosi care si iau notite. Vreau sa vad ca atunci cand EUROPA va striga catalogul, guvernul Romaniei si europarlamentarii nostri vor raspunde prezent, vor avea lectiile facute atat pentru EUROPA, cat si pentru propriile nevoi.