Pentru a putea introduce noua subvenție pentru recoltarea stufului din Deltă anunțată încă de anul trecut, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) trebuie să propună schimbarea categoriei de folosinţă a unor terenuri din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (RBDD), a declarat guvernatorul RBDD, Gabriel Marinov, informează AGERPRES.
Potrivit lui Marinov, aceasta este singura modalitate prin care se poate acorda noua subvenție persoanelor fizice şi juridice care au concesionat terenuri de pe care pot recolta stuf.
În momentul de faţă, suprafeţele stuficole din Deltă sunt incluse în cele din categoria „ape, bălţi”, iar ele trebuie aduse în categoria „terenuri mlăştinoase, turbării umede”, în contextul în care prin legea nr. 116/2023 s-a introdus în legislaţie noţiunea de „paludicultură”, explică guvernatorul RBDD.
„În baza legii, va trebui să schimbăm categoria de folosinţă a acestora, pentru că legea 116 de anul acesta vorbeşte despre practica agricolă desfăşurată pe terenuri mlăştinoase, pe turbării umede. Cu siguranţă, majoritatea plaurilor din Deltă sunt turbării. La propunerea Ministerului Agriculturii trebuie schimbată categoria de folosinţă ape-bălţi, în categoria de folosinţă terenuri mlăştinoase sau turbării umede, pentru a putea fi folosite de concesionari”, spune Marinov.
Potrivit acestuia, legiferarea noţiunii de paludicultură este necesară în vederea subvenţionării activităţii de recoltat stuf, resursă foarte puţin exploatată în momentul de faţă.
„Prin introducerea activităţii de paludicultură în rândul activităţilor enumerate de ordonanţa nr. 34 din 2013, practic această activitate devine subvenţionabilă, ceea ce e un lucru bun. De ce? Pentru că resursa stuficolă din Delta Dunării este o resursă vegetală regenerabilă foarte mult subexploatată”, mai spune Gabriel Marinov.
Demersurile făcute până acum pentru a pune în practică noua subvenție pentru recoltatul stufului au identificat și o altă problemă: modul în care au fost întocmite contractele de concesiune a suprafeţelor stuficole, care face referire nu la suprafață, ci la cantitatea de stuf recoltată pe o anumită suprafață.
„Problema este că niciunul din contractele noastre din interiorul RBDD nu prevede concesionarea unei suprafeţe de pământ, apă, mlaştină, sau turbărie, ci cantitatea de stuf de pe o anumită suprafaţă, pentru că nu toată cantitatea de vegetaţie uscată se recoltează de pe suprafaţa concesionată. (…) Stuful în Deltă se recoltează aparte. De pe o suprafaţă de x hectare, se recoltează în fiecare an o suprafaţă mai mică cu 25% din areal. An de an, această suprafaţă e schimbată pentru a se permite vegetaţiei palustre de pe întregul areal să aibă minim doi ani de existență”, explică Marinov.
În opinia guvernatorului RBDD, legea nr. 116/2023, care defineşte paludicultura ca practica agricolă desfăşurată pe terenuri mlăştinoase, turbării umede, ce poate include cultivarea sau recoltarea diferitelor tipuri de stuf, poate duce la transformarea actualelor amenajări agricole din Deltă în amenajări stuficole.
„Poate fi un foarte bun început pentru reconvertirea amenajărilor agricole în amenajări stuficole, pentru că recoltarea stufului şi cultivarea lui pot deveni mai rentabile decât activităţile agricole desfăşurate azi în marile poldere agricole. Gândiţi-vă că avem aproape 40.000 de hectare de amenajări agricole, în care culturile respective au nevoie de tot felul de substanţe. Stuful nu are nevoie de nicio substanţă naturală ca să crească. Astfel, activitatea agricolă de paludicultură devine mult mai rentabilă”, este de părere Marinov.
Prin hotărârea de Guvern nr. 153/2002, în Deltă au fost stabilite 12 zone stuficole cu o suprafaţă totală de 46.735,3 hectare, cu o cantitate totală de stuf recoltabil de circa 71.000 de tone. Din cele 12 suprafeţe gestionate de Administraţia RBDD, în momentul de faţă, doar una nu este concesionată.
Noua subvenţie pentru recoltarea stufului din Deltă a fost anunțată anul trecut de autorităţile naţionale, valoarea acesteia urmând să fie de 20 de euro pe hectar.
Stuful este cea mai întâlnită plantă din Rezervaţie şi printre cele mai importante. Este o plantă perenă compusă din două părţi distincte, una aeriană, tulpina, cu un ciclu de viaţă anual care constituie şi resursa valorificabilă, şi alta submersă, rizomul, fixată în solul umed sau acoperită complet cu apă, pătrunzând până la 1,5 metri adâncime,
Potrivit Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării, stufărişurile reprezintă un important filtru natural pentru apa contaminată, constituind o barieră pentru intrarea poluanţilor în Marea Neagră. Stuful din lungul canalelor şi gârlelor reduce efectele de eroziune a malurilor provocate de curenţii de apă şi contribuie la reţinerea sedimentelor din apa de inundaţie.
