Producătorii de vin susţin că sunt zone viticole importante din România în care îngheţul, grindina şi temperaturile foarte scăzute au produs pagube semnificative în cultura viţei-de-vie, chiar cu o redusere de 100%, a declarat, pentru News.ro, directorul general al Patronatului Naţional al Viei şi Vinului (PNVV), Ovidiu Gheorghe, care speră ca prognoza de secetă pe lunile urmatoare să nu se concretizeze.
Patronatul a solicitat Ministerului Agriculturii să introducă în Programul Naţional Suport pentru sectorul vitivinicol posibilitatea producătorilor de a aplica pentru o nouă măsură finanţată de la bugetul naţional şi cel al UE – irigarea prin picurare, tocmai pentru a evita în viitor efectele adverse ale climei în continuă modificare, cu accente de seceta severă mai ales în sudul şi sud-estul ţării.
Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, producţia totală de vin din România a ajuns în 2016 la 3,677 milioane de hectolitri, în scădere cu 10% faţă de 2015.
Din producţia totală de vin obţinută anul trecut, 2,106 milioane de hectolitri provenea din soiuri nobile, iar 1,16 milioane de hectolitri sunt din soiuri hibride, de calitate slabă.
Din producţia totală de vin din soiuri nobile, 564.000 de hectolitri reprezintă vinul cu Denumire de Origine Controlată (DOC) şi 210.400 de hectolitri reprezintă vinul cu Indicaţie Geografică.
“În România, cantitatea de vin produsă pentru comercializare şi pentru autoconsum este mult mai mare, însă Inspecţia de Stat din MADR nu îşi îndeplineşte atribuţiile de serviciu privind urmărirea obligaţiei producătorilor de struguri şi vin de a depune declaratiile de recoltă, de producţie şi de stoc. Ca urmare, piaţa nelegală – autoconsum şi nefiscalizată – este de peste 50% din total vin consumat în România”, a mai spus Gheorghe.
Potrivit datelor publicate de Organizaţia Internaţională a Viei şi Vinului (OIV), România a înregistrat în 2016 o producţie de vin de 3,3 milioane de hectolitri, în scădere cu 8% faţă de 2015. Acest rezultat plasează România pe locul al 13- lea în rândul celor mai mari producători de vin de la nivel mondial.
Şeful patronatului din sector susţine că în ultimii 10 ani s-au realizat investiţii foarte importante în replantarea suprafeţelor sau investiţii în crame.
AGROTRANZACTII.RO, SITE-UL DE UNDE CUMPERI SAU VINZI UTILAJE AGRICOLE LA CELE MAI BUNE PREȚURI
“În exerciţiul financiar 2007 – 2013 eram cu 100% absorbţie a celor 42,1 milioane de euro anual alocaţi României prin proiecte care vizau prioritar reconversiunea sau replantarea suprafeţelor cultivate cu viţă-de-vie. În exerciţiul actual (2014 – 2020) gradul de absorbţie este de circa 23% din 47,7 milioane de euro pe an, iar cauza principală este birocraţia excesivă instituită de MADR în aplicarea legislatie pentru accesarea fondurilor europene”, a afirmat Gheorghe.
AGRO-TV.RO ȘI-A TRIPLAT AUDIENȚA ÎN PRIMUL TRIMESTRU DIN 2017
El acuză că unii funcţionari din cadrul Ministerului Agriculturii nu au avut capacitatea să înţeleagă că prioritar pentru dezvoltarea viticulturii din România este atragerea investiţiilor şi a fondurilor europene şi “au birocratizat excesiv legislaţia”.
În ceea ce priveşte consumul, românii au consumat anul trecut 3,8 milioane hectolitri de vin, în scădere cu 13,5% faţă de 2012.
România are cele mai fărâmiţate terenuri agricole cultivate cu viţă-de-vie din Uniunea Europeană, în condiţiile în care în 2015 existau 854.766 de proprietăţi, cel mai mare număr dintre toate statele membre, pentru mai puţin de 200.000 de hectare de podgorii, arată cele mai recente date publicate de biroul european de statistică, Eurostat.
Astfel, România avea, în 2015, 183.717 ha de terenuri agricole cultivate cu viţă-de-vie, ocupând locul al cincilea din Uniunea Europeană, după Spania (941.154 ha), Franţa (802.896 ha), Italia (610.291 ha, pentru care ultimele date disponibile sunt din 2010) şi Portugalia (198.586 ha).
Din rândul statelor europene în care clima permite cultivarea viţei-de-vie, România este ţara cu cele mai fărâmiţate proprietăţi, arată datele Eurostat. Astfel, în 2015, o proprietate medie de viţă-de-vie din România avea doar 0,2 ha, de peste şase ori sub media la nivelul UE, de 1,3 ha.
