Dovlecelul provine din America și a fost introdus în Europa de către conchistadori (cuceritori). Strămoșii plantelor erau sălbatici și cu gust amar, iar domesticirea acestor plante s-a făcut în primul rând pentru consumul de semințe, bogate în lipide și proteine.
Astăzi, dovlecelul își găsește locul în toate grădinile de legume. Au o aromă dulce și sunt apreciate ca o legumă de slăbire, săracă în calorii și bogate în săruri minerale. Foarte prolific, două sau trei legume sunt suficiente nu numai pentru a încânta întreaga familie în timpul verii, ci și pentru a face conserve pentru iarnă sau pot fi puși la congelator.
Cultura sa este una ușor de îngrijit. Pentru a crește bine, dovlecelul are nevoie de soare și căldură, de sol proaspăt, fertil și slăbit. Aduceți un îngrășământ organic înainte de cultivare, deoarece plantele apreciază materia organică proaspătă.
Plantarea
Dovleceii se seamană în cuiburi, câte 2-3 semințe pentru fiecare cuib, de aproximativ 3 cm adâncime, și pe rânduri, cu o distanță de aproximativ 1 m în jurul fiecărui cuib, spațiu necesar datorită faptului că dovleceii sunt plante cățărătoare și iubitoare de lumină.
În funcție de vreme, dovleceii pot răsări după o săptămână sau mai mult. După ce au răsărit, dovleceii se răresc, astfel încât să rămână doar câte unul în fiecare cuib, cel mai mare și cel mai viguros.
Îngrijirea
Fiind plante agățătoare, se vor folosi aracii montați în prealabil lângă cuiburi, însă la fel de bine se pot cățăra pe un gard, pe un copac sau chiar pe tulpinile porumbilor.
Pe lângă prășitul ușor la maxim 5 cm adâncime, se mușuroiește de două ori, apoi doar se plivește de buruieni și ne asigurăm are suficientă apa. ATENȚIE! Nu udați dovleceii prin aspersie, deoarece lui nu îi place apa pe frunze și astfel preveniți și atacurile de mucegai, udați la rădăcină. Irigarea perioadică, prășit și plivit: acestea sunt lucrările de întreținere, plus se pot face eventuale stropiri cu insecticide și fungicide doar atunci când este cazul.
Recoltarea
Dovleceii se culeg înainte de maturizare, când au în jur de 15 cm lungime și o culoare verde deschis spre alb), când sunt mai gustoși și au semințe mai puține. Pentru obținerea de semințe în vederea unor culturi viitoare, se vor lăsa pe vrej dovleceii cei mai mari și mai frumoși. Aceștia vor fi culeși abia atunci când vrejul începe să se usuce, iar ei capătă un colorit aproape de bej.
Beneficiile dovleceilor:
- Fortificare generală;
- Diuretic;
- Normalizează echilibrul de apă și săruri;
- Purifică sîngele;
- Elimină din organism reziduurile de colesterol și săruri de sodiu;
- Ameliorează activitatea sistemului gastrointestinal.