CRIZA ÎNGRĂȘĂMINTELOR compromite anul agricol 2022! Se anunță SCĂDERI DRASTICE la producțiile de GRÂU și PORUMB!

Criza îngrăşămintelor va face din anul 2022 va fi unul extrem de dificil atât pentru fermieri, cât și pentru consumatori, punând în pericol securitatea alimentară la nivel mondial.

Fermierii europeni se pregătesc să împrăştie îngrăşăminte pe câmp, însă preţurile ridicate la azot îi forțează să utilizeze mai puţine îngrăşăminte şi să transfere costurile mai departe de-a lungul lanţului alimentar, transmite Bloomberg, citat de AGERPRES.

Cultivatori de grâu și porumb sunt pentru prima dată expuşi cu adevărat la o criză a îngrăşămintelor, alimentată atât de scumpirea energiei, cât și de restricţii la export şi sancţiuni comerciale. Costurile pentru îngrăşămintele necesare culturilor de iarnă sunt cu mult mai mari, iar aceste cheltuieli suplimentare ar putea să îi determine pe fermieri să planteze mai puţine culturi de primăvară, care asigură o treime din producţia de cereale a Europei.

Analiştii de la VTB Capital estimează că Europa ar putea să se confrunte cu un deficit de aproximativ 9% din necesarul său anual de îngrăşăminte pe bază de azot în primul semestru. În consecință, alimentele ar putea să se scumpească dacă culturile agricole vor avea de suferit sau dacă preţul produselor agricole va creşte, lucru cel mai probabil să se întâmple, conform indicatorilor de analiză.

Foarte mulţi fermieri încă nu şi-au asigurat necesarul de îngrăşăminte, aşteptând până în ultimul moment în speranţa că preţurile vor scădea sau ar putea decide să împrăştie o cantitate mai mică decât de obicei.

În Ungaria, spre exemplu, utilizarea îngrăşămintelor pe bază de azot ar putea scădea cu 30 până la 40% în acest sezon, ceea ce va afecta randamentul culturilor, susţine economistul Gyorgy Rasko, citat de Bloomberg.

„Dacă vom avea o secetă la finele lunii aprilie sau mai, efectele ar putea fi chiar mai devastatoare, pentru că azotul ajută plantele să supravieţuiască unor zile secetoase”, spus Gyorgy Rasko.

Din păcate, îngrăşămintele pe bază de azot, cruciale pentru creşterea culturilor în primăvară, sunt cele mai afectate de criza energetică din Europa, pentru că sunt produse prin utilizarea gazelor naturale. Potrivit analiştilor de la VTB Capital, deficitul din primul semestru pentru acest tip de fertilizatori ar putea ajunge la şapte milioane de tone.

Chiar în condițiile în care criza gazelor naturale din Europa s-a mai domolit în ultimele săptămâni, iar unele firme precum Yara International ASA au repornit capacităţile de producţie de îngrăşăminte, aprovizionarea este în continuare una limitată.

„Cumulat cu lipsa de îngrăşăminte importate, impactul va fi resimţit mai puternic. Culturile vor avea de suferit în termeni de calitate şi cantitate”, susțin reprezentanții Azomureş, care se numără printre firmele europene şi-au redus drastic producţia. De reținut că  aproximativ 75% din producţia Azomureș este destinată fermelor româneşti.

Situația fermierilor este însă și mai gravă, având în vedere că piaţa europeană a îngrăşămintelor se confruntă şi cu ameninţări mai ample, precum restricţiile la export introduse de Rusia şi China precum şi sancţiunile impuse pentru livrările de potasiu din Belarus.

Astfel, potrivit analiştilor de la firma franceză de consultanţă Agritel, fermierii din Franţa şi Germania abia şi-au asigurat 70% din necesarul lor de îngrăşăminte pe bază de azot pentru acest an, iar în ţările din bazinul Mării Negre, precum Ucraina şi România, gradul de acoperire este chiar mai mic.

În astfel de condiții, perspectivele fermierilor pentru anul 2022 nu sunt dintre cele mai bune. Chiar în contextul preţurilor ridicate la cereale, care face atractive în continuare culturile de grâu şi porumb, folosirea unor cantități reduse de îngrăşăminte ridică serioase riscuri. Analistul Agritel, Isaure Perrot, estimează că reducerea cu 15% a cantităţilor de îngrăşăminte aplicate culturilor de grâu duce la diminuarea randamentelor cu 5% şi ar putea afecta şi conţinutul de proteine al grâului.

Astfel, în condiţiile în care preţurile record la nivel mondial afectează deja consumatorii, o producţie mai mică de cereale ar fi o nouă veste proastă pentru securitatea alimentară, contribuind la o inflaţie şi mai mare.

Imaginile folosite sunt pur ilustrative. Unele sunt preluate de pe internet si pot sa nu se identifice cu momentul sau subiectul ori sa nu reflecte exact realitatea articolului.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Cele mai citite articole