20 mai 2022 - 00:45

Caracterizare meteo: De la 40°C la minus 16°C, în mai totul posibil!

Luna mai este cea mai călduroasă, dar şi cea mai capricioasă lună a primăverii, fiind luna în care, practic, totul este posibil, avertizează meteorologii.

Astfel, conform Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), zilele însorite şi calde, uneori chiar caniculare, alternând cu zilele reci şi ploioase, iar ploile pot avea adesea caracter torențial.

„Aceste modificări bruşte ale vremii se produc din cauza poziţiei centrilor barici de pe continentul european, ţara noastră fiind influenţată fie de cicloni mediteraneeni sau de dorsala anticiclonului azoric, fie de maximul barometric est-european sau, mai rar, chiar de anticiclonul nord-african”, se menţionează în caracterizarea climatologică a lunii mai, publicată de ANM.

Din datele înregistrate în perioada 1961 – 2021 la staţiile meteorologice din reţeaua Administraţiei Naţionale de Meteorologie, se constată că temperatura medie lunară multianuală (1961 – 2021) are valori mai mari de 18°C în extremitatea sud-vestică a Olteniei. Valori medii lunare între 16°C şi 18°C sunt caracteristice zonelor de câmpie (Câmpia de Vest, Câmpia Română, Câmpia Moldovei) şi luncă, zonelor joase din Dobrogea şi a celor din Delta Dunării. Valori medii între 12°C şi 16°C se întâlnesc în Dealurile Vestice, în Maramureş, în cea mai mare parte a Transilvaniei şi a Moldovei, pe areale extinse din Dobrogea şi în Subcarpaţi. În zona montană, dar şi în depresiuni intramontane, valorile temperaturii medii se situează între 6°C şi 12°C. La altitudini de peste 1.700 de metri, mediile de temperatură sunt între 2°C şi 6°C şi doar pe culmile înalte ale Carpaţilor Meridionali (la peste 2.500 de metri altitudine) se înregistrează, în medie, temperaturi sub 2°C.

 Recorduri

Potrivit meteorologilor, temperatura maximă absolută a lunii mai în România este 40,8°C, înregistrată la Mărculeşti (judeţul Călăraşi), în 27 mai 1950.

În aceeaşi zi s-au înregistrat maximele absolute la staţiile meteorologice Bucureşti Filaret (36,6°C) şi Bucureşti-Afumaţi (35,5°C). Meteorologii precizează că în perioada 25-28 mai 1950, mai ales în jumătatea de sud a României, în Transilvania, în centrul şi sudul Moldovei, temperatura maximă absolută a depăşit 32 de grade Celsius la peste 35 de staţii meteorologice.

La Bucureşti, maxima absolută a lunii mai s-a ridicat la valoarea de 36,9°C a fost consemnată la staţia meteorologică Bucureşti-Băneasa, în 13 mai 1958.

Potrivit meteorologilor, ani în care s-au înregistrat valori mari ale temperaturii maxime absolute în luna mai, majoritatea peste 30°C, sunt 2006, 1996, 1969, 1958 şi 1950.

Printre anii în care s-au înregistrat cele mai calde luni mai, cu o temperatură medie lunară de peste 16,5°C se află: 1968, 1996, 2002, 2003, 2007, 2013, 2018.

În ceea ce priveşte temperatura minimă absolută a lunii mai, în România, aceasta este de -16°C şi a fost înregistrată la staţia meteorologică Vf. Omu, în zilele de 14 şi 15 mai 1940.

Temperaturi minime foarte scăzute, în luna mai, s-au mai înregistrat şi în anii: 2007, 1995, 1988, 1976, 1965, 1952.

Conform caracterizării întocmite de Administraţia Naţională de Meteorologie, anul 2007 s-a remarcat prin numărul mare de staţii meteorologice, 37, la care au fost înregistrate temperaturi minime absolute ale respectivelor staţii, mai ales în zilele de 2 şi 3 mai, în cea mai mare parte, valorile fiind sub zero grade Celsius, iar în zona montană sub -11°C (-11,2°C la Călimani şi -11,8°C la Ceahlău Toaca).

Printre anii cu cele mai reci luni mai (temperatura medie lunară sub 12,5°C) se enumeră: 1961, 1970, 1978, 1980, 1991.

La Bucureşti, minima absolută a lunii mai este de -1,1°C, înregistrată în data de 3 mai 2007, la staţia meteorologică Bucureşti-Băneasa. La staţiile meteorologice Bucureşti-Filaret şi Bucureşti-Afumaţi, temperatura minimă absolută este -0,2°C, în data de 7 mai 1915 şi respectiv -0,1°C, în data de 11 mai 1953.

Potrivit meteorologilor, din punct de vedere al precipitaţiilor, luna mai se remarcă prin creşterea intensităţii acestora, ca urmare a apariţiei averselor de ploaie, însoţite uneori şi de descărcări electrice.

Din datele înregistrate în perioada 1961 – 2021 la staţiile meteorologice din reţeaua Administraţiei Naţionale de Meteorologie, se constată că precipitaţiile medii multianuale din luna mai sunt mai mici de 50 mm doar în Dobrogea, estul extrem al Câmpiei Române şi sudul extrem al Moldovei. În Câmpia Română şi Câmpia de Vest, în Podişul Moldovei şi vestul Transilvaniei, mediile de precipitaţii sunt cuprinse între 50 şi 75 mm. În cea mai mare parte a Transilvaniei, în Maramureş, în Podişul Sucevei, în zonele subcarpatice şi în zonele montane joase, precipitaţiile medii multianuale se situează în intervalul 75-125 mm. În zona montană înaltă din Carpaţii Meridionali şi din nordul Carpaţilor Orientali acestea depăşesc 125-150 mm.

Potrivit analizei ANM, cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii din mai, înregistrată la staţiile meteorologice din România, este de 392,4 mm, la Stâna de Vale Vf. Omu, în anul 2021.

La Bucureşti, cantitatea lunară maximă absolută de precipitaţii din mai este de 259,7 mm, înregistrată la Bucureşti-Filaret, în anul 1971. În acelaşi an a fost înregistrată şi maxima absolută la staţia meteorologică Bucureşti-Afumaţi, aceasta fiind 247,7 mm. La Bucureşti-Băneasa, maxima absolută de precipitaţii este 233,4 mm, înregistrată în 2012.

Printre anii cu cele mai ploioase luni mai se află: 1970, 1971, 1991, 2012, 2019. Anii cu cele mai secetoase luni mai sunt: 1969, 1982, 1986, 1992, 2000.

Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii căzută în 24 de ore, la staţiile meteorologice din România, este 181,6 mm, înregistrată la Stâna de Vale, în 18 mai 2021.

La Bucureşti, cantitatea maximă absolută de precipitaţii căzută în 24 de ore este de 86 mm, înregistrată în 29 mai 1997, la Bucureşti-Afumaţi. În aceeaşi zi, s-a înregistrat maxima absolută şi la staţia meteorologică Bucureşti-Băneasa (61,9 mm). La staţia Bucureşti-Filaret, maxima absolută s-a înregistrat în data de 4 mai 2014 şi este de 64,8 mm.

Imaginile folosite sunt pur ilustrative. Unele sunt preluate de pe internet si pot sa nu se identifice cu momentul sau subiectul ori sa nu reflecte exact realitatea articolului.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.