Precipitațiile din ultima perioadă au dus la deprecierea unor culturi agricole în anumite zone, afirmă autoritățile române, fiind astfel confirmate afirmațiile experților agribusiness publicate de Agro TV în ultima perioadă.
Potrivit precizărilor făcute pentru Agerpres de secretarul de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Marius Micu, deocamdată nu se cunoaște cu exactitate care este suprafața totală calamitată, respectiv cât de mult s-au depreciat culturile.
„În prezent, în anumite zone se fac teste pentru recoltarea orzului, iar în altele a început deja recoltatul la această cultură, însă în parametri în care ne aflăm astăzi cu indicatorii de calitate, având în vedere umiditatea crescută din cauza precipitațiilor căzute, uneori torențiale, din ultima perioadă.
Acestea au dus la deprecierea culturilor agricole, în sensul că avem zone calamitate, însă suprafaţa nu este atât de mare în acest moment, dar nici nu putem spune cu exactitate care este suprafaţa totală, pentru că datele sunt în curs de evaluare. Este o anumită procedură, trebuie să se constituie comisiile, trebuie să treacă fenomenul, să se retragă apa şi pe urmă vedem în ce măsură a fost afectată zona”, a explicat SS MADR, Marius Micu.
Chiar și așa, a continuat Micu, având în vedere căderile de precipitaţii din 2021, anul acesta va fi „categoric un an agricol mai bun faţă de anul trecut”, atunci când secetă pedologică s-a manifestat extrem de intens pe teritoriul ţării.
Autoritățile competente nu s-au ferit astfel să facă și primele estimări privind producția.
„În urma precipitaţiilor, rezervele de apă din sol sunt la cote satisfăcătoare apropiindu-se în anumite zone de limitele optime. În mare parte a ţării s-a refăcut rezerva de apă, iar culturile agricole arată bine din punct de vedere al stării de vegetaţie. Categoric va fi un an agricol mai bun faţă de anul trecut dacă situaţia rămâne în parametri actuali şi nu mai există intensificări ale acestor fenomene care afectează culturile agricole.
În aceste condiţii, estimăm pentru acest an o producţie de grâu de aproximativ 9,9 milioane tone, la orz estimăm 1,4 milioane tone, la orzoaica de toamnă – 252.000 de tone, iar în ceea ce priveşte orzoaica de primăvara – 191.700 de tone. Aceste informaţii ne sunt comunicate de Direcţiile pentru agricultură judeţene (DAJ), prin ele colectăm aceste estimări. Precizez că sunt doar estimări la momentul de faţă, întrucât pot apărea situaţii în care producţiile agricole să fie afectate”, a continuat oficialul guvernamental.
Autoritățile vorbesc despre județele cele mai afectate de inundații
Potrivit aceluiași oficial MADR, Marius Micu, suprafeţele cele mai afectate de inundaţii sunt în prezent în judeţele Teleorman, Tulcea, Neamţ, Satu Mare, Mureş, Harghita, Alba, Bihor, Cluj şi Gorj, dar cu siguranţă vor fi şi din Galaţi şi Vrancea.
„Recent au fost căderi de grindină şi furtună în Giurgiu şi Teleorman, deci şi acolo sunt suprafeţe cu probleme. Datele sunt în monitorizare, într-o dinamică, iar acestea se actualizează zilnic. În acest moment suprafaţa totală înregistrată, afectată de inundaţii şi de fenomene meteo extreme, este de aproximativ 4.665 hectare, din care 3.860 hectare de inundaţii şi furtuni şi 804 hectare de căderile de grindină. Aceasta reprezintă mai puţin de 1% din totalul suprafeţei însămânţate”, a mai punctat Micu.
Conform sursei citate, zonele unde au fost cele mai intense fenomene meteo în ultima perioadă sunt cele din estul şi sud-estul ţării, dar conform avertizărilor transmise de meteorologi săptămâna aceasta intensitatea fenomenelor s-a mutat pe zona de vest, sud-vest şi zona de sud şi sud-est.
Culturile agricole care au avut de suferit cel mai mult în urma inundaţiilor sunt orzul, ovăzul şi orzoaica, cu o suprafaţă de aproximativ 1.281 ha, floarea soarelui – 823 ha, porumbul – 566 ha, soia – 442 ha, rapiţa – 340 ha, grâul – 175 ha şi plantele furajere – 106 ha.
În privinţa suprafeţelor afectate de grindină au fost consemnate până în prezent 415 ha cultivate cu grâu, 170 ha cu porumb, 115 ha cu floarea soarelui, 60 ha cu rapiţă şi 45 ha cu mazăre, dar probabil şi aceste suprafeţe se vor extinde.
