Atenție la ciuperci! DSP avertizează asupra unui val de intoxicații

Având în vedere numeroasele cazuri de intoxicaţii înregistrate recent la Urgenţe, Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Bihor atrage atenţia populaţiei asupra riscurilor asociate consumului de ciuperci din surse neautorizate.

„Recoltarea ciupercilor din pădure, în mod neorganizat, sau achiziţionarea de la culegătorii care le comercializează în pieţe implică riscuri importante asupra sănătăţii, deoarece îşi pot face apariţia exemplarele din speciile de ciuperci otrăvitoare, care generează intoxicaţii acute la consumatori. Toxicitatea ciupercilor otrăvitoare nu poate fi redusă prin fierbere, uscare sau macerare în oţet. De asemenea, îndepărtarea cuticulei nu diminuează toxicitatea. Foarte important de ştiut este faptul că nu există nici un test simplu care să permită recunoaşterea imediată a unei specii toxice. Identificarea unei ciuperci otrăvitoare nu poate fi făcută decât de un specialist”, se arată într-un comunicat al DSP Bihor, citat de AGERPRES.

Potrivit directoareei DSP Bihor, dr Daniela Rahotă, în ţara noastră sunt cunoscute peste 1.600 specii de ciuperci superioare, așa-numite cu „pălărie”, al căror diametru este mai mare de 4 mm. Dintre acestea, aproximativ 400 sunt comestibile şi peste 200 specii sunt sigur toxice. De multe ori, însă, speciile necomestibile se pot confunda uşor cu cele comestibile.

„Nu trebuie folosite în alimentaţie decât ciupercile bine cunoscute. Prin ingerarea ciupercilor otrăvitoare (Amanita Phalloides, Amanita Muscaria etc.) se produc tulburări digestive (vărsături, diaree, deshidratare), cardiovasculare (bradicardie, hipotensiune arterială, colaps cardiovascular), neurologice (stare confuzională, delir, convulsii, comă); moartea poate surveni între 8 şi 48 ore din cauza conţinutului în substanţe toxice ca falina (acţiune hemolitică), amantina (proprietăţi hipoglicemiante), faloidina (acţiune asupra ficatului şi sistemului nervos)”, se arată în comunicatul DSP Bihor.

Specialiștii în sănătate publică precizează că semnele intoxicaţiei diferă în funcţie de tipul de ciuperci consumate şi apar într-un interval de minimum 15 minute până la 12 ore sau chiar mai mult de la ingestie, manifestându-se prin greţuri, vărsături, tulburări intestinale, scăderea tensiunii arteriale, halucinaţii, tulburări nervoase, salivaţie abundentă, lăcrimare, micşorarea pupilei, dureri abdominale, scăderea pulsului ori transpiraţii.

Potrivit specialiștilor DSP, în formele severe, se instalează insuficienţa hepato-renală, comă cu evoluţie fatală, deces. În cazul apariţiei unora din aceste semne este necesară prezentarea imediată la unităţile de Primiri Urgenţe din spitale sau apelarea Serviciului de Ambulanţă.

Foarte important de reținut este faptul că apariţia simptomelor la un interval mai mare de 6 ore de la consum are prognostic grav, iar tulburările digestive, frecvent prezente, au consecinţe grave, potenţial fatale în special la copii şi la vârstnici.

Pentru prevenirea intoxicaţiilor, Direcţia de Sănătate Publică transmite mai multe recomandări: consumul ciupercilor tinere, cărnoase, provenite din unităţi autorizate, prepararea şi depozitarea corectă a acestora, evitarea culesului şi a consumului speciilor necunoscute din flora spontană, precum şi neimplicarea copiilor în procesul de culegere.

Specialiștii DSP mai atrag atenția că, de obicei, ciupercile otrăvitoare nu-şi pierd toxicitatea prin prelucrare termică. De altfel, ciupercile nu sunt recomandate în alimentaţia copiilor, a persoanelor cu alergii, a celor cu intoleranţă alimentară la acest tip de aliment. De asemenea, se recomandă evitarea combinării acestora cu băuturi alcoolice, deoarece alcoolul măreşte solubilitatea unor substanţe specifice şi favorizează absorbţia intestinală. 

Imaginile folosite sunt pur ilustrative. Unele sunt preluate de pe internet si pot sa nu se identifice cu momentul sau subiectul ori sa nu reflecte exact realitatea articolului.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Cele mai citite articole