Conflictul dintre Agenția Națională pentru Zootehnie (ANZ) și o parte dintre crescătorii de bovine este unul deja cunoscut, care durează de ceva vreme. Totul a început de la programele de ameliorare pentru rasa Bălțata Românească, în momentul când ANZ a hotărât să registrele genealogice la mai multe societăți de ameliorare.
Despre acest subiect, pe larg, a discutat realizatorul Cătălin Lența cu unul dintre membri fondatori ai Asociației Crescătorilor de Vaci ”Bălțată Românească” Tip Simmental (ACVBR-SIM), Zoltan Haller, în emisiunea ”Agricultura, o șansă pentru România”. Acesta acuză că ANZ, prin deciziile pe care le-a luat, duce către falimentarea crescătorilor de bovine.
”Pe de-o parte, se dorește împingerea crescătorilor de bovine spre faliment. Există o dorință și din partea unora care sunt la conducerea unor instituții în domeniul agriculturii. Nu înțelegem de ce iau această atitudine, doresc să distrugă ceea ce s-a construit în ani de zile. Într-un an de zile au reușit să pună pe butuci foarte multe lucruri. (…) În condițiile în care am un preț mic la vânzarea laptelui, trebuie să mă gândesc ce fac – închid afacerea sau vin cu niște animale care sunt super performante și îmi dau o cantitate de lapte astfel încât să pot să am un câștig mic. Acest lucru se face respectând un program de ameliorare. În condițiile în care tu, Agenția Națională pentru Zootehnie, care trebuie să veghezi asupra acestui obiectiv principal care este chiar în legea zootehniei, tu distrugi și fărâmițezi efectivele care participă la programele de ameliorare, înseamnă că ai un interes cu bună știință să creezi haos în sistem, haos care are ca rezultat falimentul pentru fermieri. Nu dă în altcineva decât în fermieri această Agenție Națională pentru Zootehnie.
Un exemplu simplu: dacă la 31 decembrie 2020, în secțiunea principală, respectiv animale de rasă pură de Bălțată Românească, erau undeva la 8.000 de capete înscrise într-un singur registru, la 1 ianuarie, aceste 8.000 de capete s-au regăsit în trei registre genealogice, ceea ce a dus la scăderea numărului de animale din care să se facă selecția pentru mamele de taur care după aceea, prin însămânțare, să aducă produși care să fie distribuiți în populație. Deci a scăzut numărul animalelor din care să se facă selecție. Nu poți să vii și să fărâmițezi; acum iarăși, aceste 8.000 de capete care se regăsesc la trei societăți, vrea să le împartă și mai departe, să se înființeze și alte societăți de ameliorare. Nu avem nimic cu asta, dar din punct de vedere tehnic, cu cât sunt populații mai mici din care se face selecția, progresul genetic o să fie mult mai mic, consangvinizarea mult mai mare și așa mai departe. Sunt o grămadă de probleme tehnice.
Populația de Bălțată Românească se găsește în toate județele din România. Normal este să existe un singur program de ameliorare, cu obiective foarte clare, care poate fi dus la îndeplinire de mai multe organizații, de mai multe asociații. Partea proastă a celor de la ANZ, e vorba de una-două persoane, este că au dorit să creeze acest haos în sistem fărâmițând efectivul, dar exista și un interes financiar în spatele acestor fărâmițări, astfel încât noile societăți de ameliorare să ajungă la niște sume de bani cu care să-și desfășoare activitățile. Sunt tare curios dacă acele societăți de ameliorare nou înființate și-au îndeplinit obiectivul propus în programul de ameliorare”, a declarat Zoltan Haller pentru AGRO TV.
este parte a
