20 august 2022 - 05:24

3 soluții de la BNR pentru sectorul agroalimentar din România

Deși datele oficiale ale Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) arată că exporturile de produse alimentare ale României sunt din ce în ce mai mari, în același timp, deficitul comercial în acest domeniu crește.

Cum poate fi inversată balanța comercială din sectorul agroalimentar se arată într-o analiză a Băncii Naționale a României (BNR), conform căreia, teoretic, firmele românești din industria alimentară ar putea produce majoritatea mărfurilor pe care în prezent le importăm. Reprezentanții BNR spun că din perspectiva cantității, firmele din industria alimentară din România pot obține o producție suplimentară cu circa 9 miliarde de lei, însă menționează că această perspectivă trebuie dublată de cea calitativă.

Potrivit documentului BNR, sectoarele cu cel mai important potențial de dezvoltare sunt: brutăriile, pentru care producția suplimentară este estimată la 2 miliarde de lei, fabricarea produselor de morărit (biscuiti, piscoturi, macaroane, tăiței), cu o producție suplimentară estimate la 1,5 miliarde lei, producția, prelucrarea și conservarea cărnii și a produselor din carne, cu un potențial de 1,5 miliarde de lei, și fabricarea produselor lactate, cu un potențial suplimentar de 1 miliard de lei.

Din păcate, multe dintre acestea se numără, în prezent, printre industriile economice cu o contribuție negativă importantă la adâncirea deficitului balanței comerciale, cu efect direct pe cursul de schimb, arată analiștii BNR.

Potrivit acestora, teoretic, pentru firmele românești nu ar trebui să fie foarte dificil să-și majoreze producția în condiții de calitate similară bunurilor importate, având în vedere că industria alimentară se află în categoria domeniilor care nu presupun un grad ridicat de tehnologie. Practic, e nevoie de o eficientizare a activității, de investiții și de adaptarea ofertei de bunuri la cererea din piață.

Analiza BNR sugerează deficitul balanței cu bunuri agroalimentare poate fi redus într-o bună măsură prin stimularea ofertei interne, iar soluția propusă este de punctare sensibil suplimentară în orice schemă de sprijin oferită de autorități (ajutoare de stat, garanții provenind de la fondurile de garantare a creditelor, finanțări prin fonduri europene, promovare investiții, exporturi etc.) pentru firmele din industria alimentară ce produc bunuri care se află în Top 10 importuri de bunuri alimentare.

Iată care ar fi, din perspectiva BNR, soluțiile pentru reducerea deficitului și chiar inversarea balanței comerciale a României în sectorul agroalimentar:

  1. Îmbunătățirea legislației naționale privind certificarea și promovarea produselor agroalimentare

Potrivit analiștilor BNR, România, contrar tendinței europene în care calitatea și promovarea acesteia reprezintă o prioritate, a continuat seria unor programe orientate numai spre dezvoltarea capacităților de producție, necorelate însă cu piața de desfacere. Asta a dus la finanțări nesustenabile, punând beneficiarii în situația nefericită de a falimenta investiția.

„Competitivitatea fermierilor va fi îmbunătățită printr-o mai bună integrare a acestora în cadrul lanțului agroalimentar prin intermediul schemelor de calitate. Folosirea schemelor de calitate asigură valoare adăugată produselor agroalimentare, sporind astfel competitivitatea pe piața locală în raport cu produsele din export. Astfel, pornind de la efectele asupra competitivității și mergând mai departe pe lanțurile specifice de cauzalitate, schemele de calitate au potențialul de a determina efecte pozitive asupra afacerilor locale, cu externalități pozitive pe termen lung asupra creșterii economice și a pieței forței de muncă”, se arată în analiza BNR.

  1. Îmbunătățirea accesului la piețe de desfacere și integrarea în lanțurile de ofertă

„Accesul la piață este o limitare majoră pentru marea majoritate a fermierilor, printre cauze numărându-se lipsa de organizare, capacitatea redusă de depozitare, cantitatea și calitatea insuficiente. Integrarea pe lanțul valoric «supply chain» în interiorul țării și definirea strategiilor de susținere a acestuia reprezintă o altă prioritate. Această prioritate survine cu atât mai mult în contextul actual, descris de efectele nefaste ale pandemiei cu noul virus, multe țări considerând oportune perspectivele reducerii lanțurilor de producție”, spun reprezentanții BNR.

Aceștia susțin că, pentru stabilirea clară a potențialului, dar și definirea unei strategii aplicate, este necesară identificarea principalelor produse agroalimentare care pot fi produse în Romania în condiții de competitivitate, dar în acest moment sunt importate. În plus, în vederea dezvoltării unor măsuri de sprijin este necesară și definirea lanțului valoric intern. Specialiștii BNR spun că se recomandă definirea lanțului valoric pentru toate produsele agroalimentare sau cel puțin pentru cele din coșul de bază, astfel încât analiza să releve cât dintre acestea sunt provenite din producție interna și cât din producție este integrată la nivel de lanț.

 

„În urma interacțiunii cu principalii jucători din piață (fermieri, procesatori, comercianți), constatăm că există unele sectoare în care lanțul valoric este mai bine dezvoltat și integrat în Romania (cum ar fi creșterea păsărilor), însă există și sectoare unde este mult loc de dezvoltare și integrare. Există încă verigi lipsă, de la genetica performantă privind animalele sau plantele, până la prelucrare/valorificare. Definirea lanțului valoric trebuie să sublinieze și punctele slabe la nivel național, dar și punctele în care se aduce valoare adăugată mai mare și care ar putea fi adresate cu prioritate. Deși există lacune și în domeniul creșterii pasărilor, acestea sunt mai vizibile în creșterea porcilor unde consumul intern este acoperit parțial cu carne produsă în România, iar pentru producția acesteia piglet-ii (purcei 25-30 kg) se importă”, atrag atenția reprezentanții BNR.

  1. Promovarea produselor autohtone

„Calitatea produselor agricole românești, proprietățile nutritive ale acestora, metodele de producție utilizate, siguranța alimentară și producția ecologică, sunt atuuri care pot susține aceste produse în competiția cu cele obținute în țări terțe la prețuri mult mai scăzute și calitate pe măsura costurilor de producție. De asemenea, producția în sectoarele agricole are potențial de a crea şi păstra locuri de muncă, are un rol important pentru asigurarea durabilității mediului, conservarea zonelor cu valoare ecologică ridicată, conservarea biodiversității și realizarea transferului de cunoștințe între generații. Autoritățile trebuie să se asigure că produsele industriei sunt sigure, controlate și de calitate similară celor din UE. Dacă aceste criterii sunt îndeplinite, autoritățile trebuie să creeze strategii pentru promovarea acestor concluzii”, subiniază reprezentanții BNR.

Aceștia atrag atenția că este necesară crearea și implementarea de către autorități, prin dialog strâns cu reprezentanții asociaților de profil, a unei strategii pentru promovarea produselor alimentare de calitate, inclusiv prin creșterea rolului schemelor de calitate.

„În cazul în care produsele industriei autohtone îndeplinesc aceste standarde de calitate, autoritățile să promoveze cu precădere respectivele bunuri. Mai mult, considerăm necesară punctarea sensibil suplimentară în orice schemă de sprijin oferită de autorități (ajutoare de stat, garanții provenind de la fondurile de garantare a creditelor, finanțări prin fonduri europene, promovare investiții, exporturi etc.) a firmelor din sectoarele agroalimentare care creează lanțuri alimentare de ofertă sau utilizează scheme de calitate. De asemenea, îmbunătățirea legislației privind certificarea și promovarea produselor agroalimentare, prin dialog strâns cu reprezentanții asociațiilor de profil, și bugetarea corespunzătoare a acestor programe este o altă măsură importantă pe care materialul de față o propune în categoria recomandărilor adresate autorităților”, se mai arată în analiza BNR.

Imaginile folosite sunt pur ilustrative. Unele sunt preluate de pe internet si pot sa nu se identifice cu momentul sau subiectul ori sa nu reflecte exact realitatea articolului.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Cele mai citite articole