RELITATI TRISTE ALE PROCENTAJULUI LUCRATORILOR DIN AGRICULTURA, IN BISTRITA-NASAUD

90

În 2017 lucrau 127.000 de persoane din Bistriţa-Năsăud, la fel ca şi în urmă cu 50 de ani când populaţia judeţului era cu 20% mai mică, arată materialul documentar „Judeţul Bistriţa-Năsăud – 50 de ani de istorie în date”, prezentat de Direcţia Regională de Statistică Bistriţa-Năsăud. Conform datelor, Bistriţa-Năsăud rămâne în continuare un judeţ cu o pondere mare a populaţiei implicată în agricultură, aproape un sfert.

Potrivit directorului Mircea Chira, trei sferturi din populaţia judeţului lucra în 1968 în agricultură şi silvicultură – 95.700 de persoane, faţă de 30.400 în prezent, adică doar 23,9%. „Din perspectiva analizelor democrafice este încă doarte mult ocuparea în agricultură”, a spus el.

În ce domenii lucrează cei mai mulţi bistriţeni

În industrie a crescut gradul de ocupare de la 8,5% în urmă cu 50 de ani la 31,8%, în construcţii de la 3% la 9%, în transporturi de la 2,9% la 5,5%, în comerţ de la 2,6% la 12,8%, în învăţământ-cultură de la 4,5% la 5% şi în sănătate şi asistenţă socială de la 1,5% la 4,2%.

„Numărul mediu al personalului muncitior, cum îi zicea atunci, adică de salariaţi, era în urmă cu 50 de ani de 39.786  iar în 2017 a ajuns la 70.400. Creşterea e de aproape 77%. În agricultură, numărul de salariaţi a scăzut de la 6273 la 1800, în industrie a crescut de la 10.000 la peste 30.000, în construcţii avem acum 6100 de salariaţi, în transporturi – 3400, mai puţini decât în 1968 când erau 4223, în comerţ, în schimb, avem aproape de trei ori mai mulţi, învăţământul şi cultura are o creştere de 42% a numărului de salariaţi, iar în sănătate s-a dublat numărul de salariaţi faţă de 1968”, a arătat Mircea Chira.

Locuim în mai multe camere, dar mai mici 

În 1966 erau aproape 70.000 de locuinţe pentru ca, în 2016 să fie 118.621 de locuinţe, creşterea fiind de circa 70%. „Dacă atunci o locuinţă avea 1,67 camere în medie, acum are 2,76 camere pe o locuinţă. Suprafaţa medie a unei camere e oarecum la aceeaşi dimensiune probabil şi datorită dezvoltărilor edilitare pe locuinţe în mediul urban unde, în blocuri, camerele sunt relativ mici. O cameră de locuit avea în 1966 suprafaţa de 19 mp, iar acum 18,55 mp”, a spus Mircea Chira.

Şcolile şi elevii s-au împuţinat, numărul profesorilor a crescut

În anul 1969, erau 519 unităţi de învăţământ, iar în 2017 doar 115, însă nu au dispărut chiar atât de multe şcoli, ci s-au reorganizat în unităţi cu sau fără personalitate juridică. Într-o comună, de exemplu, poate fi o singură şcoală cu PJ, ceea ce face ca, per ansamblu, numărul să fie mai mic. Un lucru este însă cert, în ultimele cinci decenii, populaţia şcolară a scăzut de la 58.579 la 50.874 de elevi, în schimb, cel al profesorilor a crescut de la 2787 la 3564, procentul de creştere fiind de 27,9%.

„Dacă facem un calcul statistic, în 1968 reveneau 21 de elevi unui cadru didactic, iar acum 14 elevi. Ca un lucru exotic, iată, în 2016-2017, aveam 1269 de studenţi în Bistriţa-Năsăud”, a spus Mircea Chira.

Avem de trei ori mai mulţi medici 

„Numărul spitalelor s-a înjumătăţit în 50 de ani de la opt la patru, la fel din perspectiva viziunii juridice asupra ce înseamnă organizarea. Circumscripţiile medico-sanitare, cum se numeau atunci, erau 60, acum sunt 138 de cabinete ale medicilor de familie. Farmaciile erau 17, acum sunt 99. Numărul de paturi nu a crescut decât cu vreo 200. În schimb, numărul medicilor s-a triplat, de la 187 de medici am ajuns la 615, inclusiv stomatologii. Personalul mediu sanitar s-a dublat, iar cel sanitar auxiliar a crescut şi el. Farmaciştii au ajuns la 163 de la 39” , a mai arătat şeful Direcţiei Regionale de Statistică.

Unde ne aflăm în ierarhia naţională 

Bistriţa-Năsăud era acum 50 de ani pe locul 26 la nivel naţional ca suprafaţă, loc pe care l-a păstrat până în prezent. În schimb, dacă la suprafaţa agricolă era pe locul 30, a ajuns acum pe locul 28. Ca populaţie, în 1968 era pe locul 37, reprezentând 1,4% din totalul românilor, iar acum cu 1,5% a urcat pe locul 34. Ca număr de salariaţi, în 1965, Bistriţa-Năsăud era pe locul 39, iar acum este pe 28.

Performanţele actuale ale economiei locale 

În 2016, judeţul Bistriţa-Năsăud ocupa locul 7 în ţară la producţia de cartofi şi fructe, locul 4 la efectivele de ovine şi pe acelaşi loc şi la bovine, locul 6 în ţară la producţia de lapte de vacă şi bivoliţă, locul 5 la producţia de lapte de oaie şi capră şi pe locul 8 la producţia de lână.

În ce priveşte suprafaţa fondului forestier ocupăm locul 17 în ţară, la volum de lemn recoltat judeţul se află pe locul 12 în ţară, iar în ce priveşte suprafaţa împăduririlor locul 9.

timponline.ro

Citește și

Cmentariile sunt închise