REACTIE FERMA, IN URMA UNEI DECLARATII A MINISTRULUI DAEA ARUNCATA DE PRESA IN DERIZORIU

Patronatul Peştelui din România cere o compensaţie de 250 de euro la hectar pentru peştele mâncat de păsările ihtiofage din fermele de acvacultură, a anunţat, luni, Mariana Munteanu, preşedinte Patronatul Peştelui din România.

“Cei doi piloni pe care îi are zootehnia şi agricultura îi solicită şi acvacultura. Adică Pilonul I de subvenţii pe kilogramul de peşte livrat şi Pilonul II de investiţii în care să avem măsuri de acvamediu, de compensare a acestor pierderi privind apartenenţa la SIT Natura 2000 care ar fi de 250 de euro pe hectar pe an”, a declarat Mariana Munteanu, în cadrul unei conferinţe. În ceea ce priveşte subvenţia, ea a spus că organizaţia va face un calcul şi va oferi o cifră ulterior.

Întrebată de presă dacă a organizat conferinţa la solicitarea ministrului Agriculturii, Mariana Munteanu a menţionat că solicitarea a venit din partea fermierilor. “Eu eram la Braşov, sunt la un curs de politici publice cu Asociaţia de Promovare a Produsului Românesc, am venit acum dimineaţă pentru că m-au sunat colegii din Deltă pentru că toate discuţiile s-au făcut doar pe cormoran şi atunci a trebuit să iau atitudine în privinţa pelicanului, în primul rând. Pentru că biodiversitatea din Delta Dunării nu este în niciun fel subvenţionată, nu este în niciun fel compensată. Nu puteam să lăsăm lucrurile aşa doar să discutăm şi să ducem în derizoriu o problemă foarte grea pe care o au fermierii din Delta Dunării…. Faptul că domnul ministru Daea a ridicat problema acolo, noi nu putem decât să-i mulţumim”, a spus Mariana Munteanu.

George Ionescu, fermier din Valea Argovei, a explicat în cadrul conferinţei că păsările ihtiofage pot mânca până la 80% din producţie în cazul fermelor care au pepiniere şi în fermele din Delta Dunării. El a declarat că păsările mănâncă anual 25.000 – 30.000 de tone de peşte pe an, în condiţiile în care producţia naţională ajunge la 12.000 de tone. De asemenea, fermierul a menţionat că în cazul cormoranului nu există prădători naturali şi astfel nu poate fi reglat natural.

“Noi în spiritul nostru românesc, aşa mai gregar, aruncăm un subiect în derizoriu şi nu facem decât să ne tragem un glonţ în picior singuri pentru că celelalte state îşi ştiu interesul şi îl urmăresc şi merg înainte, iar noi rămânem cu restricţiile”, a mai spus George Ionescu.

Cormoranul consumă zilnic până la un kilogram de peşte, uneori dintr-o singură înghiţitură. De obicei, sunt organizaţi în grupuri de 200 – 1000 de exemplare care vizitează zilnic fermele piscicole aflate la distanţe de până la 50 de kilometri de locul de cuibărire sau de adăpost. Asta înseamnă că zilnic, un fermier piscicol pierde între 200 şi 1000 de kilograme de peşte. În România există inventariată o populaţie de circa 80.000 – 120.000 de cormorani care stau circa 210 de zile dintr-un an în preajma amenajărilor piscicole. Asta înseamnă circa 21.000 de tone de peşte anual pierdute doar din cauza cormoranilor de către fermierii piscicoli, adică 2/3 din producţie. Şi în timp ce pentru agricultură se primesc 250EUR/ha pentru a lasă 10% din recoltă pe câmp pentru hrana pasărilor, în piscicultură, pentru a lăsa 66% din recoltă pentru hrana păsărilor nu se primeşte nimic.

Ca sa intelegeti mai bine importanta problemei pentru piscicultori, iata ce a declarat, pe pagina de facebook, Cătălin Platon – Preşedinte ROMFISH – Asociaţia Fermierilor Piscicoli :”Ca unul care am criticat constant ceea ce era de criticat în privinţa modului de raportare a miniştrilor agriculturii la chestiunea pisciculturii, indiferent de guvernul din care au făcut parte, şi care am propus de fiecare data soluţii pe această temă, îmi permit să susţin că intervenţia ministrului, pe această temă, a fost cea mai bună din ultimii 30 de ani!”

Citește și

Cmentariile sunt închise