POLITICA AGRICOLA COMUNA, PRIMA MASURA ADOPTATA, A FOST SI RAMANE CEA MAI SOLIDA SI DE SUCCES POLITICA A UE

76

România nu va pierde pe partea de plăţi directe din bugetul de peste 20 de miliarde de euro alocat prin Politica Agricolă Comună (PAC) după 2020, a declarat, vineri, Mihail Dumitru, director general adjunct Directoratul General Agricultură şi Dezvoltare Rurală al Comisiei Europene (CE).

“Noul pachet financiar al Politicii Agricole Comune a fost adoptat vinerea trecută. A fost o discuţie de început în cadrul Consiliului miniştrilor Agriculturii, săptămâna trecută, la Sofia. Acest pachet este adoptat în cadrului noul cadru financiar multianual pentru perioada 2021 – 2027. Acest cadru este caracterizat de un context financiar foarte dificil, legat în primul rând de deficitul de 12 miliarde de euro lăsat în bugetul UE de plecarea unui mare contributor, Marea Britanie, şi în acelaşi timp de noi priorităţi foarte importante pentru viitorul Uniunii Europene – problema migraţiei, a securităţii şi a apărării. Toată lumea se aştepta la o reducere a bugetului Politicii Agricole Comune, dar până la urmă rezultatul propus de Comisie este o propunere de compromis, în care acest deficit bugetar să fie acoperit în egală măsură prin reduceri, dar şi prin propuneri de venituri suplimentare la bugetul comunitar. Cea mai importantă componentă propusă de Comisie este o contribuţie în raport de Produsul Intern Brut, de 1,14%. Bineînţeles că dacă statele membre vor dori să contribuie mai mult, atunci acest buget va avea şanse să crească. Pe total, reducerea pentru Politica Agricolă Comună este de 5%, iar efortul cel mai mare a fost să încercăm să prezentăm cea mai importantă componentă, şi anume: sprijinul pentru veniturile fermierilor. Aici s-a reuşit o reducere, pe total, în jur de 4%”, a explicat Dumitru, într-o conferinţă de specialitate organizată în cadrul Forumului Eurosfat 2018.

Oficialul a punctat faptul că, în cazul României, bugetul pentru viitoare PAC depăşeşte 20 de miliarde de euro, în cadrul căruia există o pierdere pe parte de dezvoltare rurală, dar care ar urma să fie compensată din bugetul naţional.

“Pentru România, ca şi noi, şi în celelalte state membre există efecte ale acestei reduceri bugetare. România face parte dintre statele în care nivelul plăţilor pe hectar este încă sub media Uniunii Europene. Datorită propunerii de continuare a convergenţei externe, adică de egalizare a acestor plăţi, România nu pierde pe partea de plăţi directe, pe Pilonul I. Există o pierdere, o reducere, care se compensează prin contribuţia naţională suplimentară pe parte de dezvoltare rurală. Bugetul total PAC al României, în următoarea perioadă, este de 20,130 miliarde de euro. Principalele elemente ale noii PAC sunt: simplificarea şi modernizarea politicii, reechilibrarea responsabilităţilor între Bruxelles şi statele membre, sprijinul să se bazeze pe performanţă, distribuirea mai echitabilă a plăţilor directe şi o ambiţie crescută în materie de protecţia mediului şi climă”, a spus Dumitru.

Acesta a menţionat, totodată, că, prin noul programul destinat PAC 2021 – 2017, Comisia Europeană nu va mai controla beneficiarii individuali, această responsabilitate revenind fiecărui stat membru.

“Programul va fi aprobat, există un calendar de aprobare, iar statele membre vor trebui să-şi depună planul strategic cel mai târziu la începutul anului 2020, iar Comisia va trebui să-l aprobe în opt luni de zile. Programul poate fi modificat pe parcurs, o dată pe an, sau ori de câte ori este nevoie în situaţii excepţionale şi există o revedere a transferului între Piloni, în 2023. Partea legată de eligibilitate, de legalitate, regularitate va rămâne în sarcina statelor membre. Comisia nu va mai verifica şi nu va mai controla beneficiarii individuali. Comisia va face acest lucru numai un audit de sistem. Toată partea de eligibilitate, de control şi de sancţiuni va fi stabilită de către statele membre. La nivelul Comisiei Europene, în cadrul Planului Strategic Naţional va exista un set de indicatori care vor fi translataţi în program pe baza cărora noi vom face descărcarea de gestiune, asigurarea, monitorizarea şi măsurarea performanţei. Trebuie să ştiţi că asigurarea se va face pe baza indicatorilor de realizare, monitorizarea performanţei se va face pe baza indicatorilor de rezultat, iar evaluarea pe baza indicatorilor de impact. Este bine de ştiut, de asemenea, că 40% din totalul cheltuielilor PAC vor trebui să contribuie la efortul climatic şi de mediu”, a subliniat Mihail Dumitru.

Politica Agricolă Comună (PAC) a fost prima măsură adoptată de Uniunea Europeană şi rămâne, până în prezent, cea mai solidă şi de succes politică a UE.

Europuls – Centrul de Expertiză Europeană, organizează, la Bucureşti, cea de-a şasea ediţie a Forumului Eurosfat, eveniment ce îşi propune o discuţie amplă, axată pe viitorul României, Uniunii Europene, şi României în Uniunea Europeană.

Organizatorii aduc, astfel, în prim plan o dezbatere despre contribuţia României la relansarea proiectului european şi paşii de urmat până, dar şi după Summitul de la Sibiu din mai 2019. AGERPRES

Citește și

Cmentariile sunt închise